Ai auzit de multe ori de ICO-uri ca formulă de investiție și vrei să afli ce sunt ICO-urile, care sunt oportunitățile pe care le oferă și unde ar trebui să le cauți. Articolul ăsta este scris special pentru tine.

Blockchainul

Ca să înțelegi ce sunt ICO-urile trebuie să pricepi noțiunea de bază – blockchainul. Blockchainul este tehnologia care se află la baza monedei bitcoin. Esențialmente, blockchainul te ajută să trimiți bani la fel de ușor cum ai trimite un email. Blockchainul se folosește de mai multe tehnologii care există de multă vreme, cum ar fi semnăturile digitale și funcțiile hash pentru a transmite date (în cazul bitcoinului, informația A trimite către B suma X de bani), într-o rețea super-securizată.

Desigur, pe email poți să trimiți pozele de la nuntă către toți invitații, și să le și păstrezi în calculatorul tău și să faci și câteva copii pentru vitrină. Când vorbim de bani, dacă poți să trimiți aceeași bancnotă către mai multe persoane și să rămâi și cu ea în portofel…se spune că ai făcut fraudă. Blockchainul rezolvă această problemă în așa fel încât informația pe care o trimiți să fie unică. Atunci când ai cheltuit-o o dată, nu o mai ai. Și mai interesant, odată ce informația de tipul „am primit suma X (sau informația X) de la A” a ajuns la tine, doar tu mai poți să îți dai acordul ca informația respectivă, suma de bani, să meargă către altcineva. Registrul în care se scrie tranzacția nu poate fi falsificată.

Blockchainul a fost inventat în 2008 și lansat în 2009. A fost folosit pentru prima oară pentru tranzacții financiare cu comisioane neglijabile, pe Internet. Forma pe care a luat-o atunci a fost bitcoinul, criptomoneda cu o valoare infimă, care 9 ani mai târziu valorează 6000 de dolari.

Desigur, piața financiară nu este singura care poate beneficia de pe urma tranzacțiilor rapide pe Internet, super-securizate, neduplicabile și imposibil de falsificat. Și așa ajungem la ce sunt ICO-urile.

ICO-urile, un alt experiment blockchain

O astfel de tehnologie poate fi foarte bine folosită pentru așa-numitele contracte inteligente. Să zicem că vrei să îți vinzi mașina. În loc să treci pe la notar, poți ipotetic să faci o tranzacție pe blockchain prin care să treci o proprietate de la tine la alt individ.

Și mai interesant, să zicem că vrei să vinzi un teren. Poți, din nou, să faci tranzacția pe un tip de blockchain. Spuneam mai devreme că registrul nu poate fi modificat ori falsificat. Cât de util le-ar fi fost evreilor, să zicem, să aibă proprietățile trecute într-un astfel de registru în timpul celui de-al doilea război mondial? Cât de util le este refugiaților din Siria sau din alte regiuni în care corupția este în floare, să aibă trecute proprietățile într-un registru, sub coperta anonimității individului? Dacă un guvernant corupt hotărăște să le dea proprietățile oamenilor unor oligarhi, nu trebuie decât să modifice un registru aflat în posesia statului. Dacă ele sunt însă trecute în blockchain, nu poate să modifice registrul și nici nu va știi pe cine să preseze să le doneze „de bună voie”.

Aplicabilitățile blockchainului par astăzi nelimitate. Drepturile de autor pot fi înregistrate pe blockchain. Registrele medicale pot beneficia de pe urma faptului că blockchainul oferă anonimitate utilizatorilor, dar o oarecare transparență pentru crearea de big data. Votul pe blockchain în cadrul unei corporații cu sute de acționari poate fi enorm ușurată.

Deocamdată ne aflăm într-un stadiu incipient, în care dezvoltatorii se joacă cu conceptul și încearcă să îi găsească noi utilități.

Așadar, ce sunt ICO-urile

Toate aceste experimente ale dezvoltatorilor care caută să găsească noi aplicabilități ale tehnologiei blockchain pot fi foarte costisitoare. ICO-urile le dau șansa să obțină finanțări, tot prin intermediul tehnologiei blockchain. Este deci cea mai inovativă formulă de crowdfunding.

La baza proiectelor blockchain se află obligatoriu o informație pe care utilizatorii o trimit de la unul la altul, în virtutea tehnologiei – unice, imposibil de duplicat, ușor de transmis prin Internet. Pragmatic vorbind, acestea au toate caracteristicile unei monede și…dublu rol. Ele vor juca un rol în rețea. Vor fi monede care pot fi schimbate pe bani fiat la schimburi. În același timp, pot fi foarte bine și, să zicem, jetoane de votare în cadrul companiilor mari. De fapt, sunt informații unice, neduplicabile, cu utilitate pe piață.

Pentru că utilitatea acestor criptomonede este foarte diversă, este greu să acoperi toate funcțiile pe care ele le pot avea în funcție de caz, într-un singur articol. Pe scurt, sunt niște jetoane tranzacționate la schimb. În paralel, pot fi folosite în interiorul unei comunități, pentru o funcție pe platforma inventată de dezvoltatori.

Cum câștigi de pe urma ICO-urilor

În cadrul unui ICO, aceste criptomonede sunt scoase la vânzare pentru ca dezvoltatorii să își poată duce proiectul la bun-sfârșit. Dacă proiectul are valoare pe piață, decolează și se dovedește a fi foarte util, atunci valoarea pe piață a criptomonedelor vândute crește și ea. Este ca și când ai cumpăra acțiuni la o companie foarte nouă, foarte experimentală. Investiția vine cu riscurile aferente unei piețe experimentale, fără reglementări.

În stadiul de ICO, dezvoltatorii proiectului evaluează care ar putea să fie valoarea pe piață a criptomonedei după ce lansează produsul promis. Apoi, vând criptomoneda la o fracțiune din acest preț, ca să atragă investiții.

Pe piața tradițională, astfel de inovații se pierd de multe ori în birocrație. Fie rămân nefinanțate, fie sunt cumpărate de companii mari care apoi angajează creatorii proiectului pe care și-l însușesc.

Așadar, ca să câștigi de pe urma ICO-urilor, trebuie să cauți proiecte promițătoare. Cumperi fisele scoase la vânzare, pe care le vinzi după lansarea produsului la un preț mai mare, pe o piață liberă.

Care sunt riscurile

Pe de-o parte, cu cele mai bune intenții, unele proiecte nu ajung să vadă lumina zilei. Tehnologia este experimentală, și în virtutea experimentului, poate să eșueze. Echipele care lucrează la ICO-uri sunt tinere și lipsite de experiență pe piața reală. Acesta este și motivul pentru care într-un crowdfunding tradițional, ar fi respinse.

Multe dintre proiecte nu au, din start, potențial. Se poate să nu existe o piață pentru serviciile pe care le dezvoltă.

Pe de altă parte, ICO-urile sunt dezvoltate pe o piață total nereglementată. La fel ca în bula DotCom, o mică parte din proiecte ajung să fie profitabile. Lipsa de reglementări atrage, ca de obicei, mulți escroci. Nu au altceva decât o idee, uneori copiată, alteori vizibil (pentru cei mai experimentați) nefuncțională. Pretinșii dezvoltatori nici nu intenționează să lucreze la proiect după ce au primit finanțări.

ICO-urile sunt așadar printre cele mai riscante tipuri de investiții. Este greu să te orientezi pe această piață și foarte greu să garantezi pentru un ICO reușit. Câștigurile pot fi uriașe, de zeci, sute sau mii de ori mai mari decât investiția. Ethereum s-a vândut în stadiul de ICO la doar 10 cenți. O fisă valorează acum 300 de dolari. Ceea ce nu îi consolează pe cei care au pierdut de pe urma unor ICO-uri despre care nu au mai auzit nimic după ce au investit banii.

Regula de bază este să nu investești mai mult decât poți pierde.

Ai înțeles ce sunt ICO-urile ? Dacă nu, scrie-ne pe contact@goanadupabitcoin.ro. Dedicăm câte două ore pe zi cititorilor pentru consultanță gratuită.

Nu ai găsit ce căutai ? Citește aici despre reglementările ICO-urilor.