În rândul investitorilor, Ripple este una dintre monedele controversate. În termeni de market cap, se află pe locul trei, așadar nu putem să o ignorăm.
Sistemul de emitere de credit
Ripple a apărut în 2012. Conceptul i-a derutat pe multi. Ripple este o rețea de plată P2P în care oricine poate să emită datorii.
Ca să putem să o explicăm, trebuie să o luăm de la început. Înainte de Ripple, chiar înainte de lansarea bitcoin, Ripplepay era o rețea de plăți P2P creată de Ryan Fugger, undeva în 2004.
Pe scurt, Ripplepay le permitea utilizatorilor să emită și să facă schimb de credite în rețea, între participanți care aveau încredere unii în alții. Este ca atunci când cineva îți scrie pe un bilet de hârtie ”îți datorez 50$”, după care îl semnează. Dacă ai încredere în cel care a semnat acel bilet, atunci într-adevăr biletul valorează ceva. RipplePay este echivalentul online al acestui proces.
Este pur și simplu un IOU, concept care formează bazele felului în care operează băncile pentru a crea bani fiat.
În lumea reală, este mult mai ușor să creezi și să faci schimb de IOU-uri decât să creezi o metodă pentru plățile cash. Cu plățile în bni gheață, nu te bazezi pe încrederea între părți. Faci schimb de ceva de valoare. În loc să accepte un risc, părțile trebuie să aibă încredere în valoarea obiectului pe care îl schimbă. Așadar, ai nevoie de o formulă de stocare de valori care nu poate fi falsificată, cum ar fi aurul sau bancnotele (deși tehnic vorbind, bancnotele sunt tot IOU-uri, doar că sunt emise de bancă).
Un sistem P2P
La fel este și atunci când treci în lumea digitală Ripplepay, ca sistem de plată, era o problemă mult mai ușor de rezolvat electronic decât un sistem de plăți ca bitcoinul. În primul rând, într-un sistem de plăți, nu trebuie să îți faci griji în legătură cu dubla cheltuire. Dacă emit un IOU către Alex, atunci pot să emit aceeași sumă către Bogdan. Nu există nici un risc să trimit aceeași fisă de două ori. Pur și simplu, le datorez amândorura aceeași sumă. În schimb, când vine vorba de bani digitali, dacă trimiți aceeași fisă către două persoane este, esențialmente, falsificare de bani.
Într-o rețea de plăți, nu ai nevoie de consens global. Bogdan nu are nevoie să știe sau să cadă de acord cu mine asupra sumei pe care i-o datorez lui Alex. Atâta timp cât eu, Bogdan și Alex cădem de acord asupra sumelor pe care ni le datorăm unii altora, atunci se stabilește un consens local. Doar de asta avem nevoie.
Într-o rețea de plăți însă, ai nevoie de încredere între utilizatori.
Nu poți să emiți datorii către cineva care nu are încredere în tine. Așadar, setezi o ”linie” de încredere sau o limită de credit care definește în ce măsură ai încredere într-un participant. Aceste linii de încredere se pot prelungi în întreaga rețea, permițând schimburile de IOU cu participanți pe care poate nici nu îi cunoști, dar cu care ai intermediari de încredere în comun. Dacă Bogdan și Alex au amândoi încredere în mine, atunci Bogdan poate să îi plătească lui Alex cu un IOU pe care eu l-am emis către Bogdan.
În afară de încredere, avem expunerea la riscuri. Poate că ai avut încredere în mine când ți-am semnat biletul de 50 d edolari. Dacă însă nu vreau sau nu pot să plătesc înapoi?
Eliminarea încrederii
Plățile electronice fără încredere și fără riscuri au devenit posibile doar câțiva ani mai târziu. La sfârșitul lui 2008, Satoshi Nakamoto a lansat soluția bitcoin. Folosind sistemul de dovadă de lucru, a creat prima soluție reală pentru un sistem de plăți digital care putea să stocheze și să schimbe valori, nu putea fi falsificat, nu avea nevoie de încredere și nu presupunea riscuri.
Așadar, o rețea de plăți pe bază de încredere ca Ripplepay și o rețea de bani digitali ca bitcoinul sunt două lucruri foarte diferite. Sunt totuși complementare. Ripplepay putea de exemplu să permită crearea și administrarea de IOU-uri bazate pe bitcoin în rândul unor utilizatori care au încredere unii în alții.
La câțiva ani după ce s-a lansat bitcoinul, OpenCoin (mai târziu transformat în Ripple Labs), a cumpărat RipplePay. Au refăcut complet protocolul. Conceptul se învârtea în continuare în jurul administrării de IOU-uri. Inspirați de bitcoin au inclus și o monedă numită XRP. Ripple.
Sursa – CoinDesk
