Ieri un utilizator bitcoin a anunțat pe mai multe canale de comunicare că cei de la Coinflux i-au pus sechestru pe bani, contravaloarea a 30 de bitcoini pe care voia să îi schimbe pe platformă.

Cei de la Coinflux și-au raportat clientul la Oficiul Împotriva Spălării Banilor și l-au notificat pe acesta că nu îi pot elibera monedele ori banii fiat până când nu primesc un răspuns oficial. Pe Telegram, Vlad Nistor, directorul schimbului, a recunoscut că a făcut acest lucru din proprie inițiativă și pretinde că legea îl obligă să își raporteze clienții către instituțiile statului.

Am studiat legea împreună cu Max Nicula, director al schimbului BTCXchange. Ne-a explicat unde a făcut Nistor confuzia și cum ar fi trebuit să administreze problema.

GoanaDupăBitcoin – Vreau să înțeleg cum se face că schimbul Coinflux a raportat nereguli Oficiului de Spălarea Banilor și care este legea care l-ar obliga să sesizeze instituțiile. Este o chestiune care ține de legislația în vigoare sau de regulamentul lor intern?

Max Nicula – Cea mai simplă soluție pentru Coinflux era să returneze bitcoinii clientului și să le spună ”Nu dorim să lucrăm cu voi”. Nu există nici o lege care să interzică așa o rezoluție. În astfel de caz, nu a avut loc nici o operațiuni și respectiv nu există nici o răspundere din partea Coinflux.

Acțiunile Coinflux în acest caz sunt dictate de politicile sale internet, nu de legislație. Coinflux execută schimburi prin transfer bancar, ceea ce identifică clientul (KYC), cu alte cuvinte, putea liber să transfere banii spre contul clientului și să lase banca lui să se clarifice și eventual să-i blocheze suma în cont. Banca are astfel de proceduri și banca este o instituție reglementată. Coinflux este un SRL și nu are nici un fel de drept să conducă activități de sechestru de bani.

GDB – Care este abordarea  voastră în astfel de situații? Am citit termenii și condițiile BTCXchange. Acesta este un extras.

„Tipul de afacere, la fel ca serviciile noastre, presupune faptul că permite cumpărarea, vânzarea și tranzacționarea criptomonedelor și folosirea lor pentru achiziția de bunuri într-un sistem nereglementat, în care se fac plăți. Serviciile oferite de noi nu sunt în acest moment reglementate de legile naționale.”

Se poate să îl comentezi pentru publicul larg?  De ce crezi că există această diferență între termenii și condițiile mai multor schimburi de criptomonedă aflate sub aceeași jurisdicție?

MN – Dacă nu ne place o tranzacție, returnăm banii clientului și îl rugăm să meargă în altă parte, cum e și normal într-o relație între client și afacere. Toate acestea se fac într-un mod cât se poate de amabil și politicos.

Vlad, CEO Coinflux nu este un antreprenor, e un om venit din sistemul bancar unde a lucrat într-un oarecare departament și a fost supus procedurilor bancare. Apoi a adus acele proceduri în afacere, uitând că afacerea lui nu este o bancă, este un SRL care prestează servicii clienților săi. Acțiunile sale nu au bază legală. Compania privată după definiție trebuie să fie loială clienților săi, nu statului.

GDB – V-ați lovit de probleme similare? Cum ați interacționat până acum cu autoritățile? Există o sumă peste care sunteți obligați să semnalați vreo instituție?

MN – Nu suntem obligați să raportăm autorităților nimic. Bitcoinul este un domeniu nereglementat și noi nu suntem o societate de plată. Toate schimburile se efectuează prin transfer bancar ce permite transabilitatea deplină a identității clientului. Deci banca clientului, atunci când primește un transfer în contul clientului sau efectuează un transfer din contul clientului, trece acel transfer prin toate mecanismele necesare și raportează sumele peste un anumit nivel.

Problema în cazul Coinflux este că el nu a făcut o raportare de tip ”s-a făcut o tranzacție peste 5000 de euro” cum ar face o bancă, ci a raportat tranzacția ca fiind ”suspectă”, ceea ce pornește o cu totul altă procedură. Acum, cel mai probabil această tranzacție va fi investigată de organele respective. Este foarte greu de spus cât va dura această procedură și ce probleme va crea ea clientului. Trebuie să ținem cont că bitcoinul este un domeniu nou și angajații statului nu prea cunosc modul de funționare al acestuia. Deci toată procedura poate dura timp.

Prostia în situația dată este că Nistor și-a pus singur sechestru pe banii din contul său bancar. Deoarece din moment ce a trimis hârtia la autorități este nevoit să aștepte răspunsul. Răspunul poate fi (teoretic) de a sechestra fondurile clientului. Acum Coinflux nu poate returna clientului bitcoinii pentru a închide întrebarea. Riscă apoi să achite suma respectivă din buzunarul propriu în cazul în care autoritățile cer sechestru.

Deci Coinflux este acum într-o capcană din care nu are nici o ieșire până nu primește răspuns de la autorități. Ei spun că răspunsul trebuie să vină în 48 de ore. Având în vedere că este vorba de o instituție de stat, este posibil ca acest răspuns să dureze mai mult, cine știe cât (o săptămână, două, trei?). În tot acest timp nu va putea returna banii clientului. Deci indiferent cum o iei, firma s-a pomenit într-o situație foarte stupidă.

Nu mai vorbesc de faptul că Coinflux a raportat RONii și nu bitcoinii. Dar RONii nu sunt ai clientului, RONii erau în contul bancar al firmei, deci și-a sechestrat banii proprii. Bitcoinii clientului îi ține ca și colateral, în caz că vine un răspuns negativ de la autorități.

Mai multe dicutii pe BitcoinTalk.