Direcţia de Combatere a Criminalităţii Organizate în colaborare cu autoritățile americane, a derulat investigaţii privind un grup de români implicat în diferite forme de fraudă informatică şi spălarea de bani. Victimele erau cetăţeni americani, iar prejudiciul provocat de grup se ridică la aproximativ 34 milioane de dolari.

27 de percheziții – confiscări de criptomonede

Conform Monitorulcj peste 100 de poliţişti români şi agenţi Secret Service din SUA au efectuat percheziţii în Bucureşti şi 9 judeţe,în urma cărora au fost reținute 14 persoane. Au fost realizate percheziții în 27 de locații din Bucureşti, Craiova, Cluj, Ploieşti, Piteşti, Olt, Ilfov, Ialomiţa, Teleorman şi Vâlcea.

În urma acţiunii, au fost confiscate 51 de telefoane mobile, 8 HDD-uri, 40 de memory stickuri si 32 de laptopuri. 12 tablete 5 de unităţi centrale PC, 86 de medii optice (CD/DVD) si un aparat foto. 11 carduri bancare, 3 carduri de memorie şi 2 autoturisme (în valoare aproximativă de 61.000 de euro). De asemenea, au mai fost ridicate sumele de 207.600 de lei, 24.500 de euro, 5.000 de dolari şi 5.500 de franci elveţieni.

ro.exchange

Ulterior, au fost puse în aplicare ordonanţe de instituire a sechestrului asigurător cu privire la 10 bunuri imobile (7 terenuri, o casă şi 2 apartamente), cu o valoare totală estimată de 310.000 de euro.

IGPR subliniază că, în premieră pentru autorităţile de aplicare a legii din România, au fost confiscări de criptomonede Ripple şi Bitcoin, cu valoare aproximativă de 5.000 de dolari.

14 persoane, extrădate în Statele Unite ale Americii

În urma percheziților au fost reținute 18 persoane din București, Cluj şi Craiova. 14 persoane implicate aveau mandate de arestare internaționale și au fost extrădate în Statele Unite ale Americii.

Acestea sunt acuzate de infracţiuni de fraudă informatică, spălarea banilor şi constituirea unui grup infracţional organizat.

Cercetările au arătat faptul că activitatea infracţională a persoanelor implicate ar fi început în anul 2016.

Prin intermediul unor site-uri de comerţ electronic, membrii grupului ar fi postat anunţuri cu marfă care în realitate nu exista. In acest fel au convins victimele să trimită bani pentru bunurile comandate (inexistente).