Crypto Space Initiative este o organizație care are ca scop crearea primei ”constelații de sateliți” ce rulează într-o rețea de tip grid și orbitează pământul. Scopul este să ajute Stația Spațială Internațională să proceseze volume mari de date mult mai rapid.
Folosind puterea de procesare a unei retele descentralizate de tip grid , agenții ca NASA ar putea procesa date mult mai eficient și mai puțin costisitor decât centrele de procesare tradiționale. În aceeași măsură, inițiativa recompensează și ajută utilizatorii să urmeze o carieră în explorarea spațiului, crează locuri de muncă noi și deschide oportunități pentru cercetători și studenți.
Gabi Dumitriu, fondatorului programului Crypto Space Initiative, a discutat de curând cu presa și a explicat ce înseamnă proiectul pentru comunitatea bitcoin, dar mai ales pentru cercetători.
Reporter – Cum ai venit cu această idee? Ce problemă rezolvă initiative ta?
Gabi Dumitru – Dintotdeauna mi-am făcut o pasiune din a descoperi lucruri noi. Am știut dintotdeauna că sunt multe lucruri care așteaptă sa fie descoperite.. Nu mai este un
secret că tehnologia din lumea de azi migrează de la mediul închis la unul deschis – de la o arhitectură închisă la una deschisă, cu tendinte de a muta aproape orice informatie în
cloud, de la rețele închise la rețele deschise. Si așa cum spunea Disney, ”ideile vin din curiozitate”, am luat-o în aceeași direcție și am început să îmi urmez curiozitatea. Ideea din spatele proiectului a început cu shuttlecoin, un altcoin care ar putea să reînvie programul Space Shuttle al celor de la NASA care din pacate in 2011 a fost inchis .
Reînvierea programului spațial al NASA ar oferi locuri de muncă și oportunități pentru astronauții de acum și din viitor, permițând altora să intre în program, și ar aduce noi locuri
de muncă pentru studenți, oameni de știință, cercetători, dezvoltatori, tehnicieni și experți în IT care lucrează la NASA.
R – Ai competitori? Ce crezi despre inițiativa Spacechain a celor de la Bitnation? Ai lucruri in comun/diferite?
GD – Ideea este că văd toate companiile implicate în proiecte similare nu ca pe niște competitori ci ca pe niște colegi, așa că sunt destul de sigur că în viitorul apropiat vom
vedea mai multe idei devenind realitate printr-o colaborare între ”competitori”, care vor lucra împreună pentru un scop comun. Așadar, da, mai sunt companii care încearcă să
descentralizeze explorarea spațiului folosind tehnologia blockchain.
Cât despre inițiativa Spacechain, ideea imi place, ei lucreaza la un program spațial descentralizat care ar putea să devină o coloană vertebrală pentru următoarele programe spațiale, prin urmare, da, thumb up. Ce îmi place la ei este că folosesc tehnologia într-un fel în care o agenție spațială tradițională nici măcar nu ar concepe să o facă sau nu ar vedea o oportunitate din asta. Am în plan mai multe programe ca parte a Cryptospaceinitiative, care sunt într-adevăr similare. Printre ele se numără – programe de cercetare a efectului radiațiilor cosmice asupra componentelor electronice și crearea rețelelor de comunicație/ centre de date în LEO (Low Earth Orbit) care să functioneze în mediul aspru al spațiului cosmic.
Diferența este că am conceput proiectul in asa fel incat sa ofer access si oamenilor de rand sa participe la proiect. Ca să fiu mai precis, vreau să implic studenții. Ideea este
foarte interesanta și toată lumea câștigă – studenții interesați să își facă o carieră în cadrul NASA vor produce (mina) monezile shuttlecoins, puterea CPU este trimisă către ISS
iar cu monedele studenții pot să își plătească parțial sau integral studiile (programe spațiale, cercetare, aeronautică etc) sau pot schimba acele monezi și să își finanțeze propriile
experimente:cubesats, LEO communications etc. În acest fel, cred că aș putea să deschid o nișă care ar permite multor studenți să implementeze propriile lor experimente mult mai repede.
R – Poți vorbi despre retelele de tip grid? De ce consideri ca ISS are nevoie de asa ceva?
GD – Ideea din spatele ideii de grid computing este aceea de a face mai multe calculatoare aflate în locații fizice diferite să se comporte ca o mare mașină virtuală. Acest lucru ajută ISS să proceseze cantități mari de date gratuit, mult, mult mai repede – procesare de imagini, simulări, renderizare 3D și așa mai departe.
R – Cum rezolvă shuttlecoin problema nevoii de ferme uriașe de servere? Ce tip de criptomonedă este?
GD – GD – Lansarea serverelor în spațiu ar putea să remedieze problema energiei, din moment ce ar putea să fie alimentate gratuit. În spațiu există o cantitate mare de radiație solara
care ar putea fi folosita, în principiu, gratuit.
De asemenea, dacă adunăm toată puterea de procesare și o transformăm în mai multe pool-uri de minare, așa cum facem în acest moment cu pool-urile de minare pentru Bitcoin
de exemplu, această putere ar putea să fie administrată mult-mult mai ușor decât o fermă de servere.
Un avantaj al procesării de tip grid este că permite partajarea resurselor calculatorului în întreaga rețea. Acest lucru poate să crească puterea de procesare disponibilă pentru
programe și reduce numărul de calculatoare de care este nevoie într-o organizație. Permite conectarea unui număr mare de PC-uri ieftine si se elimina cheltuirea unei sume mari
de bani pe un singur server sau un super-computer cu capabilități de procesare mai mari.
Permite de asemenea aplicațiilor să fie mai ușor de scalat din moment ce PC-urile suplimentare pot fi conectare ulterior, practic gratuit. Să nu mai spunem că spatial cosmic este ideal pentru
componentele hard disk-urilor. Gravitația 0 permite discurilor să se învârtă întâmpinând mai puțină rezistență, iar frigul extrem din spațiu înseamnă că serverele pot să proceseze
mai bine fără să se supraîncălzească.
Exista desigur o problema: spatiul cosmic inseamna vid, ceea ce creaza o alta problema in disiparea caldurii, dar inca lucrez la asta. Ideea din spatele shuttlecoin este un sistem hibrid dintre coin POS (Proof of Stake) și un server BOINC. BOINC este un sistem care distribuie workload-ul in cadrul simulatoarelor științifice.
Utilizatorii de BOINC au un client care rulează și rezolvă unități de lucru pentru anumite proiecte. O unitate de lucru e formată din cod și parametri
specifici pentru care codul este rulat. După ce unitatea de lucru este completată, clientul BOINC trimite înapoi rezultatele către serverele BOINC, unde rezultatele sunt analizate.
CPID – Cross Project Idetifier – este un număr care leaga participarea unui singur utilizator din toate proiectele diferite cu un singur identificator comun. Cu CPID, putem vedea
cantitatea de putere folosita in cercetare a un utilizator în toate proiectele în care acesta participă.
Așadar, shuttlecoin răsplătește deținătorii monedei (pe principiul POS) dar și cercetătorii în aceeași măsură. Astfel, apare o recompensă suplimentară în funcție de cantitatea de
cercetare făcută (cu serverul BOINC). În același timp, testez în continuare aceste două sisteme și odată cercetarea încheiată, shuttlecoin va fi listat pe platformele mari de bicoin
trading. Numarul total de monezi furnizate ar fi 418 de milioane de shuttlecoin, deoarece ISS orbitează Pământul la o altitudine de 418 km.
R – Cine va mina mai exact aceste monede? La ce fel de recompense se pot aștepta?
GD – În acest moment, sunt mai multe entități care rulează rețele de tip grid. De exemplu există proiectul BOINC al celor de la Berkley, cam 250 000 de voluntari activi și aproape
800 000 de calculatoare, cu o medie pe 24 de ore de peste 7000 de PetaFLOPS în putere de procesare. Alt jucător important este proiectul celor de la IBM cu peste 3 milioane de
dispozitive online și 700 000 de voluntari activi.
Da, toată această putere de procesare vine de la voluntari. Gratuit. Este destul de evident felul în care shuttlecoin ar funcționa ca un imbold să atragă mai mulți oameni/studenți interesați în această nișă a cercetării spațiale pentru a se alătura programului.
R – Cum planuiesti să lucrezi cu ISS (sau NASA ori alte agenții)? Ai intrat in legatura cu ei? Și-au declarat astfel de organizații deja interesul?
GD – Sunt cel puțin două experimente care rulează în acest moment pe ISS care mi-au atras atenția.
CALET (Calometric Electron Telescope), instalat de curând, care caută materie întunecată (dark mater). Măsoară razele cosmice și observă surse de fenomene de mare energie
în galaxie. CALET caută răspunsuri pentru câteva necunoscute, inclusiv pentru originea razelor cosmice, felul în care acestea accelerează și se misca în galaxie, dar și existența
materiei întunecate și relația sa cu surse de raze cosmice din apropiere.
Al doilea proiect este Flame Extinguishment Experiment-2 JAXA (FLEX-2J), un studiu al combustiei în microgravitație. Focul arde diferit în spațiu, unde combustibilul formează
picături sferice iar flăcările ard în formă globulară mai degrabă decât în formă de lacrimă. Având o rețea de procesare în spațiu cu o cantitate uriașă de putere de procesare, putem îmbunătăți cu siguranță modelarea computerizată a combustiei combustibilullui. Acest lucru va reduce timpul de cercetare de la câteva luni la câteva săptămâni, chiar zile, atunci când vorbim despre reducerea emisiilor și îmbunătățirea eficienței combustibililor în spațiu.
În lumea din ziua de astăzi, tehnologia pentru explorarea spațiului este mult mai accesibilă, și vedem acum universități care lansează baloane cu heliu și care fac propriile lor
mici experimente, ca să nu mai vorbim despre drepturile de explorare a spațiului care au fost rezervate exclusiv organizațiilor, dând foarte puțin acces cetățenilor. Până acum.
Crypto Space Initiative deschide o ușă în explorarea spațiului, în așa fel încât chiar și un student în primul an poate să își lase calculatorul activ pentru a lucra la ISS și a rezolva
probleme de procesare complexe, iar cea mai bună parte este că în tot acest proces câștigă monede virtuale. Monede care pot fi tranzacționate pentru bani reali.
Din moment ce acesta este doar începutul, doar câțiva investitori și-au exprimat interesul, dar desigur, acest proof of concept trebuie să fie dezvoltat într-un sistem funțional
înainte de a fi luat în considerare de investitori.
R – Ai scris că ”în cele din urmă vom avea un sistem financiar anonim în zona de nișă a cercetării”. Cum vezi organizațiile ca NASA colaborând cu tine dacă ai în plan un astfel de sector? Iti faci griji în legătură cu reglementările KYC/AML? Cum vei aborda reglementările?
GD – Imensa rețea de sateliți care orbitează acum în jurul pământului ne permite să înțelegem și să administrăm aproape orice, începând cu comunicatiile, vremea, inundațiile și terminând cu impactul urban și chiar cu gradul de poluare.
Asta înseamnă centre de date cu zeci de MW de electricitate și miliarde de dolari/euro investiți. Pe măsură ce nevoia de putere de procesare pură crește în mod dinamic, trecerea de la procesarea de date off-site și administrarea capabilității printr-o rețea de tip grid reprezintă un impuls pe care multe agenții, inclusiv NASA, le-ar lua în considerare ca pe o alternativă. Să nu mai spunem că practic li se oferă acest lucru gratuit.
Atâta timp cât utilizatorii își vor conecta calculatorul către un server BOINC tradițional, și alt sistem separat va converti puterea de procesare în shuttlecoins, creând un sistem
financiar separat, nu mai sunt atâtea probleme de anonimitate, din moment serverele BOINC monitorizează adresele IP și locația utilizatorului. Așadar, după perioada de testare, sistemul de plată criptografic va fi adaptat pentru a se supune reglementărilor stricte date de NASA.
R – De ce mai ai nevoie pentru a transforma această viziune în realitate?
GD – Din moment ce demararea unui proiect atât de ambițios are nevoie de o sumă mare de bani, următorul pas după ce perioada de testare pentru shuttlecoin e gata, este să
lansez prima rundă de investiții. Am multe planuri mari pentru Crypto Space Initiative, așadar finanțările sunt foarte importante.
Plănuiesc să termin dezvoltarea shuttlecoin și să termin testarea până la finele lui 2015, iar până la sfârșitul primăverii următoare (aprilie-mai 2016) să încep testările live aici pe pământ cu server BOINC. Testele vor fi făcute pe experimente reale pentru a verifica integritatea sistemului cum ar fi astrofizica, astrobiologie (SETI@home), domeniul medical si alte cercetari umanitare(World Community Grid) simularea moleculară a proteinelor (GPUGrid.net), fizica (LHC@home, CERN OpenLab) etc.
Apoi, până la sfârșitul lui 2016, planul este să progresez prototipul către standardul TRL5-TRL6 pentru a începe integrarea cu un satelit. (Mai multe detalii despre nivelele TRL pot fi fi gasite aici).
Acesta este doar începutul și sunt multe probleme incredibile de rezolvat, iar pentru mine asta reprezinta o oportunitate: să fac ceva ce îmi place, un lucru de care sunt pasionat și care știu cu adevărat că poate avea un impact real asupra vieților oamenilor.
Prin urmare caut oameni cu experienta în fizică, aerodinamică, concepte sateliti, comunicatii, networking, finanțe, codare bitcoin, virtualizare, programare web, etc, să mă ajute cu adevărat, să ne ajute pe noi să rezolvăm acest puzzle împreună.
Sursa – CoinTelegraph
