După patru zile tensionate, clientul Coinflux a fost anunțat de avocat că îi vor intra banii în contul bancar în cursul zilei de astăzi.
Vineri, un utilizator anunța pe Telegram că cei de la Coinflux l-au raportat Oficiului Național pentru Combaterea Spălării Banilor (ONCSB), după ce a încercat să schimbe suma de 30 de bitcoini. Astăzi, după ora 15.00, utilizatorul a spus că banii săi au fost deblocați și îi vor intra în contul bancar. Asta nu înseamnă neapărat că și investigația în cazul său este încheiată.
Banii fiat vor fi trimiși imediat în contul utilizatorului. Prețul bitcoin a crescut între timp, de la 3450EURO la 3725EURO. Utilizatorul a presupus că va primi banii la cursul de vineri, la care s-a făcut tranzacția. S-a declarat însă satisfăcut că s-a soluționat problema și că nu îl mai interesează atât de mult diferența de preț.
Vlad Nistor a fost întrebat ce documente trebuie să trimită clienții pentru a evita neplăcerile pe viitor.
„Din păcate nu vom putea niciodată să creăm o listă exhaustivă de documente justificative. Ce pot să vă spun este ce înseamnă sursa fondurilor: Sursa fondurilor se referă la originea fondurilor. Adică activitatea desfășurată care a generat fondurile, indiferent că vorbim de RON, EUR, bitcoin sau altă monedă digitală. De exemplu, investiții (inclusiv tranzacții cu monede digitale), salarii, vânzări de bunuri sau imobile, moșteniri, dividende, împrumuturi sau alte documente care să indice modul prin care aceste fonduri au fost dobândite de dumneavoastră.” explică Vlad Nistor pe Telegram.
Legislația, o problemă în continuare spinoasă
Problema documentației a fost foarte controversată în ultima perioadă. Mulți utilizatori se plâng că nu au avut mereu documente justificative și că de multe ori au făcut tranzacțiile prin LocalBitcoins sau la diferite evenimente dedicate criptomonedelor, ori chiar la schimburi care între timp și-au închis porțile.
Părerile sunt împărțite. Alți operatori de schimb au spus că nu cer documente justificative pentru proveniența banilor și că lasă la latitudinea băncilor să identifice tranzacțiile care ar putea să trezească suspiciuni. Contactat astăzi de noi, Vlad Nistor a insistat că în realitate el ar fi putut să intre la pușcărie dacă nu raporta această tranzacție.
„Noi ne-am luat specialiști pe prevenția spălării banilor, care înțeleg și legislația și monedele digitală. Și aplică politica de prevenție a spălării banilor [pe] care am elaborat-o împreună. Conține inclusiv un ghid cum să identifici tranzacții suspecte. Pe baza lui am suspendat tranzacții, nu de capul nostru.” explică în continuare Nistor. Spune însă că ”au elaborat împreună o politică de prevenție a spălării banilor”. Încă așteptăm ca reprezentanții schimbului să ne explice dacă acest lucru înseamnă că este vorba despre un regulament intern bazat pe interpretarea legii, sau despre legea în sine. Deocamdată nu au putut spune de la ce sume în sus raportează tranzacțiile. „Depinde e caz.”
Telefonic, Vlad Nistor a spus vineri că nu pot să spună care este politica prin care identifică o tranzacție ca fiind suspectă și a spus că dacă ar da mai multă transparență atunci infractorii ar ști să se ferească. Pentru clienții care nu sunt însă infractori, situația este destul de incertă.
În perioada următoare vom căuta să facem un ghid complet al legislației existente în ceea ce privește criptomonedele.
Mai jos aveți câteva articole mai relevante pe acest subiect, scrise în trecut de GoanaDupăBitcoin.
Administrație bitcoin – coduri CAEN pentru companii care lucrează în spațiul cripto
Plata impozitelor pe profitul obținut de pe urma bitcoinului
Cine asigură securitatea cibernetică în România
Legea europeană – bitcoinul, scutit de TVA în UE
