Ca om din interiorul industriei, este uneori greu să recunosc că moneda bitcoin suferă de niște probleme de percepție negativă serioasă: că în mintea multor oameni bitcoinul este automat legat de droguri, finanțarea terorismului și spălarea de bani.
Nu mai e nevoie să spun, acest lucru are implicații masive pentru toți posibilii acționari – încetinește adopția consumatorilor, îi obligă pe cei care fac reglementările să impună un barem mai mare pentru companiile bitcoin care vor să rămână operaționale și pentru multe bănci care încă refuză să ofere companiilor bitcoin conturi operaționale simple.
Toate acestea au ca rezultat blocarea inovației, crearea unui mediu competitiv nedrept și, în cele din urmă, o conotație negativă pentru consumatorii care caută să se bucure de beneficiile acestei noi tehnologii utile.
Am petrecut destul timp cu toți acești acționari pentru a concluziona, în mod rezonabil, că cele mai multe probleme sunt cauzate de percepție și de emoții, decât de fapte și date. Există riscuri în jurul monedei bitcoin? Da, cu siguranță – există în toate sistemele financiare.
Întrebarea și mai importantă pe care trebuie să ne-o punem este natura și dimensiunile acestor riscuri, și dacă și cât de bine pot fi ele mitigate, în raport cu beneficiile pe care le aduce această tehnologie societății.
Așadar, să încercăm să punem câteva lucruri în perspectivă.
Cum s-a ajuns în această situație?
Înainte să începem, este important să ținem cont de felul în care am ajuns în această situație. Am avut un drum lung și greu pentru bitcoin, dar la rădăcina problemei sunt Silk Road și Mt. Gox.
Cei mai mulți oameni au aflat despre bitcoin după colapsul Mt Gox (cu un mesaj puternic că bitcoinul este o țeapă sau bitcoinul nu este sigur) și după ridicarea și căderea Silk Road (bitcoinul este folosit doar de dealerii de droguri). Fără să întrăm într-o întreagă lecție de psihologie, să spunem că prima impresie, fie că este pe drept sau pe nedrept – contează și persistă, chiar dacă apar informații ulterioare care o contrazic.
Așadar, ca punct de pornire, trebuie să realizăm că ne formulăm argumentele pe un teren destul de alunecos. Ținând cont de asta, tot ce putem face este să apelăm la simțul de logică al oamenilor și la corectitudinea lor în a ține cont de fapte înainte să judece niște subiecte foarte importante și complexe.
Câteva metafore ”inspirate din viața reală” sunt de asemenea de ajutor pentru a pune aceste evenimente în perspectivă – la fel ca și cazul de faliment al Lehman Brothers care nu i-a făcut pe oameni să creadă că ”dolarul este o țeapă” sau că ”dolarul este nesigur”, ori ideea că s-au găsti 1 miliard de dolari în urma unei anchete a dealerilor de droguri din San Diego nu înseamnă că ”dolarul este folosit doar de dealeri de droguri”, este important să realizăm că Silk Road și Mt. Gox erau de asemenea evenimente izolate și în mod predominant țineau de oamenii implicați în cazuri și nu de moneda folosită.
Să nu punem carul înainte calului
Să facem un pas înapoi și să ne uităm la cât este de mare economia bitcoin cu adevărat. Acest lucru este important, pentru că toată atenția mediatică față de bitcoin distorsionează deseori ideile, rezultând în extrapolarea unor probleme minore ale bitcoinului la o scară mai mare, imaginară, a pieței.
Economia bitcoin este foarte, foarte mică.
Dacă măsurăm după capacul pieței, în acest moment valorează în jur de 6 miliarde de dolari. După unele estimări, până la 30% nu sunt utilizabili, așadar în realitate este mult mai mică. Să numim fenomenul deocamdată Bitcoin Free Float (BFF). Folosind această vizualizare utilă de la Visualcapitalist (da, este o ‘int[ ]n mi;care, dar este destul de precisă pentru a ne da o perspectivă) putem să vedem că averea personală a lui Bill Gates este cam de 20 de ori mai mare decât BFF, iar capacul de piață pentru Apple este cam de 150 de ori mai mare decât BFF. Da, exact – o companie din SUA eset cam de 150 de ori mai mare decât întreaga economie utilizabilă bitcoin. Nici măcar nu trebuie să ne uităm la rata de creștere a industriei respective sau la alte puncte mai mari de date cum ar fi valoarea aurului, valoarea sistemelor de plată globale sau definițiile mai largi ale banilor. Oricum ai privi situația, dimensiunea economiei bitcoin este nesemnificativă în acest moment.
Doctore, cât e de proastă situația?
Obținerea unor date de încredere despre utilizarea monedei bitcoin este foarte dificilă, dar trebuie să începem de undeva.
Într-o altă postare, vorbeam despre puterea de disagregare, așadar în loc să mergem pe ideea tipică ”bitcoin este utilizat uneori pentru droguri și de către teroriști”, hai să fim ceva mai clari.
Finanțarea terorismului
Deși nu avem date exacte despre dimensiunea acestuia în economia bitcoin, știm câteva lucruri. În primul rând, faptul că cele mai multe oficialități responsabile cu păstrarea ordinii cu care am avut de-a face, au văzut un articol despre ISIS care se pare că ar folosi bitcoin pentru a-și finanța operațiunile – și de dragul discuției, să ignorăm deocamdată că acesta a fost publicat de Fox News, care au fost acuzați de mulți că ar avea anumite…înclinații atunci când acoperă o știre.
Destul de neliniștitor este faptul că foarte puțini dintre acești oficiali luaseră la cunoștință că agenția Europol a publicat mai apoi un raport spunând că nu există dovezi care să lege ISIS de bitcoin. De fapt, din perspectiva finanțării terorismului, marele vinovat pentru atacurile recente de la Paris au fost cardurile preplătite, o industrie care a fost proiectată de Mastercard pentru a ajunge la 820 de miliarde de dolari în 2017 (de mai bine de 200 de ori mai mare decât BFF), dacă nu chiar mai mare.
Teroriștii au folosit de asemenea multe alte sisteme mult mai mari, reglementate și nereglementate, cum ar fi Hawala, pentru a-și atinge scopul.
Nu este prima dată când au apărut acuzații cum că jurnaliștii încearcă să combine, fără un fundament real, problema controversată a ISIS și bitcoinul pentru a aduce trafic pe site. În timp ce media a făcut o treabă relativ bună în a atrage atenția asupra acestei tehnologii, au făcut și un mare rău raportând selectiv și uneori cu greșeli grosolane.
Să ne îndreptăm atenția către alte puncte utile. Un raport recent, Riscul Emergent al Finanțării Terorismului, din partea FATF, sugerează de asemenea că deși există un risc ca monedele virtuale să fie folosite pentru finanțarea terorismului, reprezintă o oportunitate uriașă pentru inovație financiară și că metodele financiare tradiționale continuă să prezinte cele mai semnificative riscuri de finanțarea terorismului.
Într-un raport separat, FATF a publicat de asemenea un ghid pentru o abordare bazată pe risc a monedelor virtuale – și în niciun domeniu nu se trage alarma că bitcoinul este un risc așa cum se întâmplă în cazul metodelor de finanțarea terorismului. O declarație din februarie 2016 din partea Comisiei Europene, care ia în vizor finanțarea teroristă, spune clar că ”monedele virtuale au anumite riscuri dar în acest moment nu vin cu o amenințare pentru stabilitatea financiară din cauza răspândirii lor limitate.”
Ținând cont de cota de piață a bitcoinului, de transparență și de adâncimea pieței, am ridica de asemenea problema că este poate cea mai proastă metodă de a finanța terorismul sau de a muta banii pentru utilizare ilicită în general.
Spălarea de bani
Din nou, subiectul este spinos în ceea ce privește obținerea unor date reale, dar o sursă de informație utilă și credibilă este o publicație recentă din partea trezorăriei britanice care indică faptul că bitcoin prezintă un risc scăzut, dacă nu cel mai scăzut, de spălare de bani, comparativ cu alte metode.
Ca o anecdotă, am discutat de asemenea cu mulți alți oficiali guvernamentali care susțin acest lucru – că cei care spală bani preferă să o facă în locuri care nu oferă transparență, cu lichidități mari, de obicei piețe mari și opace etc, adică tot ce bitcoinul nu oferă. Unii dintre cei care spalp bani probabil au început să îl folosească acum multă vreme, înainte să înțeleagă pe deplin cum funcționează moneda bitcoin, dar pe măsură ce au început să cunoască domeniul, mulți dintre ei și-au dat seama că nu este cea mai bună variantă să își vadă de treburi.
După cum arată acest inverviu al unui bancher american , sunt mulți experți în spălare de bani care sunt de acord cu ideea, în ciuda faptului că nu cred în tehnologie în sine.
În cele din urmă, să punem din nou lucrurile în perspectivă. Deși este surprinzător de dificil să faci rost de date clare despre piața globală pentru spălarea de bani, unele estimări ajung la 2-5% din PIB-ul global, o cifră astronomică, infinit mai mare decât întreaga economie bitcoin.
Substanțele ilegale
Dependența vine în multe forme, iar unul dintre cele mai grave cazuri pe care le-am văzut este dependența oamenilor de povești despre bitcoin și droguri.
Da, ne facem și noi vinovați. Și ca și adevăratele piețe de droguri, cei mai mari beneficiari sunt ”producătorii” și cei care ”împing” marfa – jurnaliștii și companiile media care promovează aceste povești pentru a aduce trafic, clickuri și venituri.
Narativul bitcoin și droguri a declanșat mult interes din partea publicului, și în timp ce o parte se bazează pe fapte, cu siguranță că nu este reprezentativ pentru economia bitcoin mai largă. Să vedem câteva exemple.
Deși în mod tradițional este dificil de detectat, există o întreagă gamă de unelte disponibile pentru a afla mai multe date despre scara activităților ilegale din economia bitcoin, în special cumpărarea substanțelor ilegale. Un exemplu bun este utilizarea tool-ului Chianalysis, care a fost folosit pentru a da o privire de ansamblu asupra mișcărilor bitcoin în 2015.
Aici se vede clar că tranzacțiile direcționate către site-uri de substanțe ilegale (reprezentate cu roșu) sunt o minoritate. O analiză mai amănunțită arată de semenea că vin în special de la două site-uri – BTC-e și LocalBitcoins. Nici unii nici ceilalți nu au nevoie de dovadă de identificare și nu au implementat un proces AML (este de înțeles că așa și vor să rămână).
Este important de știut, pentru că ajută de asemenea jucătorii legitimi bitcoin să îi însemneze pe utilizatorii care s-ar fi putut să tranzacționeze pe aceste site-uri ca prezentând un risc mai mare, sau să îi interzică cu totul. Ar trebui să fie de asemenea un indicator pentru autorități, dacă să își concentreze energiile pentru a avea cel mai mare impact în ceea ce privește combaterea acestui risc.
Din nou, este util să notăm dimensiunea relativă a problemei. Dimensiunea pieței globale de droguri este uriașă, și după unele estimate este deja mai mare decât industria auto globală și va depăși în curând piețele globale de petrol și gaz. Această idee face orice problemă legată de droguri din lumea bitcoin să pară mică.
Recent, am făcut o prezentare pentru organele legii, în care erau prezentate multe dintre neliniștile legate de oameni care pot să cumpere droguri cu bitcoin. În timpul uneia dintre pauze, unul dintre oficiali a observat că, în ziua respectivă, cel mai probabil se cumpără și se vând mai multe droguri pe bani fiat pe o alee din apropierea confernței decât în întreaga economie bitcoin.
Ținând cont de dimensiunea pieței de droguri globală, acea declarație probabil că nu era chiar exagerată. Dacă ești organ al legii și chiar vrei să scapi lumea de droguri și de terorism, să încerci să îi urmărești pe cei care o fac prin intermediul bitcoin este probabil o pierdere de timp.
Așadar, cumpără oamenii droguri cu bitcoin? Da. O fac mai mult decât cu alte metode de plată, atât la scară absolută cât și relativă [în raport cu dimensiunea pieței bitcoin]? Dovezile arată că nu este cazul, nici pe departe. De fapt, dacă mai mulți oameni ar începe să își dea seama că bitcoinul nu este tocmai anonim și cât de ușor sunt de urmărit tranzacțiile bitcoin (în special când și ”profesioniști” din industrie ca fondatorul Silk Road, au fost prinși și puși sub acuzare), cu atât mai mult vor evita să folosească acest canal de plată pentru tipul acesta de tranzacții.
Va dispărea vreodată acest risc? Nu. Poate fi mitigat cu succes? Fără îndoială că da.
Atacurile ransomware
Problema asta își ițește capul din când în când – companii care se trezesc cu sistemele IT capturate de hackeri, care cer plata în bitcoin pentru a le debloca, atac cunoscut sub numele de ransomware.
Primul lucru important de notat aici este că această practică nu are nimic de a face, în mod exclusiv, cu moneda bitcoin – se întâmplă cu mult înainte de inventarea bitcoinului (de fapt, din 1989), dar a iuțit pasul în utlimii ani odată cu creșterea economiei Internetului. Al doilea lucru bine de știut este că, la fel ca toate celelalte ”tranzacții financiare” bitcoinul este în mod obișnuit doar un tip de metodă de plată folosit de hackeri – în funcție de grup și de schemă, poate să fie doar unul sau mai multe transferuri bancare, mesaje text premiu, vouchere online sau carduri prepay.
Sunt chiar unii care ar spune că atacurile ransomware sunt un lucru bun – că ajută la identificarea posibilelor vulnerabilități din sistemele IT și că este în folosul utilizatorilor sau clienților acestor sisteme să existe motivații pentru a ne asigura că aceste probleme sunt descoperite și rezolvate.
Așa cum a subliniat Peter Van Valkenburgh de la Coin Center, dacă încercăm să stopăm această problemă, am face bine să rezolvăm slăbiciunile din sistemele IT mai degrabă decât să încercăm să blocăm unelte care pot să identifice și să facă profit de pe urma acestor slăbiciuni.
Schemele piramidale
Cele mai multe scheme piramidale sunt făcute să existe într-o zonă gri a legii și, tehnic vorbind, nu sunt ilegale până când nu sunt declarate oficial ”piramidale” (de obicei când încep să se explodeze). Din păcate, aceasta este următoarea bonbă cu ceas din lumea bitcoin despre care vom vorbi acum
Mi-aș paria toți bitcoinii că în următoarele 12 luni vor apărea prin ziare titluri ca ”schema piramidală bitcoin se prăbușește”, făcând să pară că bitcoin în sine este o schemă piramidală care s-a prăbușit. Din fericire, cei mai mulți oameni, inclusiv economistul-șef de la World Bank au realizat că bitcoinul nu este o schemă piramidală. Faptul că unele scheme piramidale ca MMM folosesc bitcoin ca una dintre multele metode de a colecta fondurile membrilor o să creeze multă confuzie pe piață când, în cele din urmă, bubuie.
Din nou, multă atenție din partea presei va fi direcționată către bitcoin în loc să meargă către schema piramidală în sine, cam cum s-a întâmplat și cu Mt Gox și Silk Road.
Adevărul este și el acolo
În termeni mai generali, în ideea de a avea o vizibilitate asupra datelor din industrie, să reținem următorul lucru – industria bitcoin este încă foarte nouă, și va mai dura câțiva zeci de ani să se maturizeze.
Acestea fiind spuse, pentru un ”sistem financiar” care este atât de nou și de mic, a făcut pași mari în ceea ce privește construcția unor unelte pentru a aduce datele potrivite și pentru a ajuta industria să se auto-reglementeze.
Acum doi sau trei ani aveam foarte puțină vizibilitate asupra a ceea ce se întâmpla în ecosistemul bitcoin. Astăzi avem o întreagă gamă de unelte care evoluează rapid pentru a ne da acces la date mai bune și de a ne oferi metode să mitigăm riscurile. Acestea includ Chainalysis, Elliptic, Coinalytics, Blockseer, Scorechain, SABR și multe altele. Așadar, când ne gândim la ce este posibil în termeni de adunarea datelor și mitigarea riscurilor din jurul bitcoin, să nu ne blocăm în prezent, în special ținând cont de dimensiunea pieței bitcoin.
Să aruncăm o privire asupra trendului pe termen lung și să ne dăm seama că suntem pe un drum drept care nu este doar pozitiv dar cel mai probabil ne va duce într-un loc în care vom putea identifica și administra mai bine riscurile decât cu orice alt sistem financiar care a existat vreodată.
Dracul pe care îl cunoști, contra celui de care nu știi nimic
Am observat ceva destul de ciudat lucrând cu unele instituții financiare și cu cei care fac reglementările. Faptul că am putut să folosim blockchain-ul public pentru a arăta când o persoană anume, de exemplu, a folosit bitcoin pentru a cumpăra droguri online i-a îngrijorat foarte tare – ”Nu vrem să ne expunem la astfel de clienți și de riscuri”
Dar pe ce credeți că se bazează exact același client când vine vorba de sistemul bancar ”normal”? Da, cel mai probabil cu banca ta. Dacă acelși client nu își poate cumpăra droguri cu bitcoin, va înceta să mai cumpere droguri cu totul? Nu.
Și atunci când cumpără droguri cu bani fiat, de unde credeți că scoate bani? De la bancomat.
Faptul că firmele bitcoin pot avea o viziune atât de bună asupra acestor lucruri este un avantaj enorm pentru autorități și pentru societate, dar în mod bizar, aceleași companii bitcoin sunt penalizate pentru că reușesc să îl detecteze atât de bine. Clienții băncii fac deja aceleași lucruri ilicite, dar la o scară mult mai mare, doar că de cele mai multe ori băncile nu pot să facă o legătură atât de directă între ei și clienți de cele mai multe ori. Așa că se păcălesc să creadă că problema nu există deloc.
Mulți dintre cei care iau deciziile în cadrul bîncilor par să creadă, în mod eronat, că bitcoinul ar avea o caracteristică inerentă care îl face predispus în uzul ilegal față de alte monede digitale descentralizate „mai inovative”. Nu este cazul.
Singurul motiv pentru care bitcoinul pare câteodată mai rău este pentru că a fost primul folosit și este în continuare cel mai popular. Orice mecanism similar va avea exact aceleași probleme în viitor, iar faptul că se va numi altfel nu face problema să dispară.
Moneda bitcoin este o oportunitate, nu o amenințare
La nucleul său, bitcoinul este pe piață în folosul societății – este o paradigmă financiară nouă care face să fie mai ușor, mai ieftin și mai sigur pentru oameni și instituții să transmită și să stocheze valori. Ca și Internetul, nu discriminează în funcție de cine ești și de unde ești, permițând acces financiar egal și universal.
Se merită se dezvoltăm subiectul făcând paralela în special cu Internetul, în contextul ”lucrurilor rele” cu care asociază oamenii bitcoinul. Este tot Internetul bun? Cu siguranță că nu.
Teroriștii, cei care spală bani și fac trafic de droguri folosesc Facebook, Twitter și Whatsapp pentru a comunica și pentru a se coordona în fiecare zi. Unii oameni s-ar putea să se simtă puțin neliniștiți în legătură cu ideea că cel puțin 5-30% din traficul online vizibil vine din pornografie. Și nici măcar nu am luat în discuție Dark Web-ul, unde se întâmplă tot felul de lucruri cu adevărat rele pe care nici nu le mai pomenim aici.
Dar în ciuda tuturor acestor probleme, face societatea un efort concetrat pentru a încerca să interzică Internetul? Nu. Și nu atât pentru că este greu, ci pentru că punctele pozitive pentru societate le depășesc detașat pe cele negative.
Din aceleași motive, ar trebui să fim cu toții foarte atenți în legătură cu felul în care vedem moneda bitcoin, pentru că cele mai multe dovezi sugerează că bitcoinul ar avea aceleași efecte pozitive, dacă nu mai multe, ca și Internetul. Atât Internetul cât și bitcoinul sunt unelte care pot fi folosite de ”ăia răi” și de ”ăia buni”, dar din fericire, marea parte a lumii se află în a doua categorie.
Așadar să începem cu toții să privim partea plină a paharului și nu pe cea goală. Să luăm în considerare faptele atunci când evaluăm industria, să continuăm să fim transparenți atât când vine vorba de lucrurile bune cât și de cele rele și să facem un efort concentrat să raportăm și să comunicăm repsonsabil. Da, vor fi mereu riscuri, dar la fel ca și cu alte sisteme financiare și de comunicare din lume, ar trebui să ne punem întreaga energie în a mitiga aceste riscuri, nu în a le elimina.
Bitcoinul nu va dispărea, așadar ar trebui să începem să ne ocupăm de el în mod constructiv.
Sursa – Marcus Swanepoel via BitX/CoinDesk