Mulți utilizatori nu înțeleg în totalitate diferența dintre bifurcația soft și hard, și implicațiile acestora în rețea și ecosistem. Acestea sunt concepte de bază pentru a pricepe evenimentele de pe 1 august.

Bifurcația hard este o divergență permanentă a blockchainului. Apare de obicei când nodurile neupgradate nu pot valida blocuri create de nodurile upgradate, care urmează regulile mai noi de consens.

Bifurcația soft este o divergență temporară a blockchainului, cauzată de nodurile neupgradate care nu urmează regulile noi de consens.

Spre deosebire de bifurcația hard, o bifurcație soft este ”backwards compatible” (compatibilă cu versiunile precedente ale blockchainului) și forward compatible (compatibilă cu versiunile care vor urma).

Cel mai bun exemplu care explică procesul bifurcațiilor este cel dat pe canalul de YouTube CoinCity. O bifurcație soft seamănă cu implementarea de noi funcționalități la Facebook. Toți utilizatorii pot comunica între ei. Unii însă au o funcționalitate în plus, pot de pildă să folosească servicii de voce. Oricând își doresc, utlizatorii care folosesc versiunea veche pot să facă update-ul și să instaleze noile funcționalități

În cazul unei bifurcații hard, este ca și când ai încerca să deschizi un fișier docx cu versiunea de Word din 1995. Este imposibil, iar utilizatorii care folosesc versiunea mai veche nu pot deschide fișierele noi, docx, pe care le primesc. Pentru a ”intra în rând cu lumea”, utilizatorii care folosesc versiunea veche sunt nevoiți să instaleze o nouă versiune de Word.

În cazul bitcoinului, când se face hard fork, minerii care minează pe versiunea veche minează cu totul altă fisă decât cei care minează pe versiunea nouă. Dacă una dintre versiuni eșuează, atunci cei care au minat sau cumpărat acea versiune de monedă, pe ramura blockchainului care se dovedește nefezabil, vor pierde banii

Ce este BIP148?

Propunerea de îmbunătățire a protocolului (BIP) 148 este o bifurcație soft activată de utilizatori.

O bifurcație soft presupune o schimbare în codul de bază (core) care guvernează bitcoinul și care împarte protocolul în două ramuri. Una va funcționa după codul original, alta va avea noile funcționalități implementate.

BIP148 presupune că minerii vor da semnalul că au aplicat SegWit. Faptul că sunt pregătiți pentru SegWit este semnalat de mineri, care setează versiunea nouă de numerotare a blocurilor minate.

Semnalarea acestora nu presupune că minerii susțin SegWit. Este un semnal că minerii sunt pregătiți să se supună noilor reguli.

Minerii nu sunt obligați să mineze blocurile SegWit. Ei pot în continuare să mineze blocurile așa cum arată ele astăzi. Li se cere doar să nu mineze blocuri non-standard care cheltuie tranzacțiile SegWit. Minerii care nu au făcut update-ul nu vor putea să nu construiască pe blocurile care au implementat SegWit.

Începând cu 1 august 2017, nodurile care au acceptat BIP 148 vor respinge orice bloc de la mineri care nu semnalează SegWit. Vor respinge de asemenea orice bloc care se construiește peste un bloc care nu semnalează suportul.