În acest moment, avem două bifurcații în plan pentru rețeaua bitcoin. Utilizatorii vor să știe ce au de făcut înainte de eveniment pentru a fi cât mai bine pregătiți. Novicii nu au înțeles încă la perfecție care este scopul bifurcațiilor bitcoin, iar noi suntem aici să îi ajutăm. Una dintre bifurcații se numește bitcoin gold și este programată pentru 25 octombrie. A doua bifurcație este Segwit2x (BTC1) și o să aibă loc la minarea blocului 494 784, adică undeva pe la mijlocul lui noiembrie. Cel mai probabil va avea loc în data de 18, în funcție de rata de hash.
Ce sunt bifurcațiile
Care este scopul bifurcațiilor bitcoin în definitiv? Vara asta, am discutat mult despre pregătirile pentru bifurcație. Prima bifurcație fermă din istoria bitcoinului a avut loc pe 1 august, și a generat pe lângă bitcoin, bitcoin cash. În acest moment, avem două bifurcații bitcoin, programate în două luni. Asta înseamnă că dacă are loc bifurcația, am putea să avem în total patru blockchainuri. Acestea vor avea un istoric de tranzacții identic până în momentul cheie, în care se implementează noi funcționalități. După bifurcație, lanțul creat de Satoshi Nakamoto se bifurcă literalmente. Lanțul vechi urmează regulile vechi de consens și adaugă la registru tranzacții care le respectă. Lanțul nou adaugă tranzacții după noi reguli, creându-se practic un altcoin.
Bitcoinul original rămâne cel care are istoricul de tranzacții mai lung, adică cel la care aderă mai mulți mineri. Aceștia își arată susținerea față de o implementare sau alta validând tranzacții pe blockchainul pe care îl aleg.
Avem un ghid avansat al bifurcațiilor AICI – Care este scopul bifurcațiilor bitcoin, explicație direct de la un dezvoltator Core. Ghid în șase părți.
Care este scopul bifurcațiilor bitcoin
Bifurcațiile nu sunt nimic altceva decât update-uri la software-ul care guvernează rețeaua. Oricât de bună ar fi tehnologia originală, aceasta trebuie menținută și îmbunătățită în permanență. Uneori se identifică probleme de organizare a tranzacțiilor (cum ar fi scalabilitatea despre care vom vorbi mai târziu), alteori o parte din comunitatea vrea să creeze reguli noi.
O să începem cu scalabilitatea, problemă discutată de mai bine de doi ani. Blockchainul nu a fost creat din start pentru volumul mare de tranzacții pe care îl avem astăzi. Nakamoto a prevăzut că, dacă adopția în rândul utilizatorilor va crește, blockchainul va trebui să suporte mai multe tranzacții. Dacă însă îl lansa cu posibilitatea de a face mai multe tranzacții din start, rețeaua ar fi putut să cadă victimă unor atacuri cibernetice cum ar fi cele de tip DDoS.
De ce ?
Minerii validează un număr fix de tranzacții la fiecare 10 minute, în limita a 1MB. Tranzacțiile sunt procesate în orice ordine aleg minerii. Pentru că minerii primesc pe lângă recompensa de bloc și comisioanele tranzacțiilor procesate, aceștia sunt foarte motivați să aleagă tranzacțiile care plătesc un comision mai mare.
Orice tranzacție care depășește limita blocului va rămâne deci neprocesată până când se decongestionează rețeaua și minerii ajung la ea. Până acum, de obicei tranzacțiile rămase neprocesate din urmă erau validate în weekend. În vară am avut pentru prima oară situații în care tranzacțiile au rămas neprocesate la sfârșit de săptămână. Acestea rămân în ceea ce se numește mempool, memoria de tranzacții rămase neprocesate.
Comisioane mai mari
Utilizatorii au ajuns în situația să „liciteze” pentru spațiu pe blockchain pentru a se asigura că tranzacțiile lor sunt procesate. Așadar, comisioanele au crescut. Devine deci neviabil să îți cumperi, să zicem, o cafea sau să faci microtranzacții/ Comisioanele mari îi favorizează mai degrabă pe cei care transferă sume mai mari.
Aceasta este problema scalabilității, adică rețeaua trebuie să se adapteze la numărul mai mare de utilizatori și de operațiuni făcute de ei pentru ca bitcoinul să rămână viabil. Soluțiile propuse pentru decongestionarea rețelei au fost SegWit, care crează niște lanțuri paralele pe care se validează tranzacțiile, și mai apoi creșterea dimensiunii blocului. S-au făcut tot felul de propuneri. Creșterea dimeniunii blocului, o implementare în sine simplă, a fost negociată la 2MB, la 4MB, la 8, 16, 32MB. Și totuși ce se întâmplă când și această limită este atinsă? Nu amânăm pur și simplu problema fără să creăm nimic nou?
Discuțiile au fost ample, iar în cele din urmă s-a ajuns la un acord între membrii comunității (antreprenori, utilizatori și mineri) care au hotărât să implementeze lanțuri paralele ca Segwit și în plus o creștere a blocului la 2MB.
Bitcoin gold
În ceea ce privește bitcoin gold, acesta rezolvă, teoretic, altă problemă care crează controverse în rețea. Este vorba despre faptul că minerii au prea multă putere de decizie în rețea. Pentru că s-a ajuns la minarea industrială, cu ASIC-uri scumpe, în mare parte concentrate în China, unii sunt de părere că bitcoinul a ajuns să fie, sau riscă să ajungă, centralizat. Acest lucru contravine ideilor de bază ale tehnologiei bitcoin. În definitiv, care este diferența între o bancă centrală care ia decizii pentru cetățeni și niște operatori de ferme care aleg discreționar care este bitcoinul original.
Realitatea este că minerii au creat tot felul de probleme anul trecut și anul acesta. S-a spus despre ei că își urmăresc interesele și refuză să mineze pe blockchainuri îmbunătățite pentru utilizatori care însă îi dezavantajează financiar. Așadar, se pune problema că nu ar mai trebui să se facă minare industrială și că oricine ar trebui să poată mina cu calculatorul de acasă.
Oricum, și cu plăcile video, se poate face minare la nivel industrial. Mai mult, cel care a propus schimbarea bitcoin gold este un administrator de fermă cu riguri de minare non-ASIC. Și acest lucru a creat în sine controverse.
Pentru a afla mai multe despre problemele și controversele legate de bitcoin gold, citește studiul nostru AICI
Citește și Partea 2 – Ce trebuie să faci înainte de bifurcație și Partea 3 – Ce trebuie să faci după bifurcație
