Ne aflăm în plină dezbatere pe tema SCALABILITATEA BITCOIN. Discuțiile au început acum mai bine de un an și jumătate și fiecare idee nouă pare să fi pus paie pe foc în loc să rezolve situația.

De ce? 

Pe scurt, rețeaua bitcoin este făcută să proceseze tranzacții. La fiecare 10 minute, minerii pun în folosul rețelei putere de procesare, deci procesează aceste tranzacții, care odată validate de către noduri sunt incluse într-un bloc de 1MB. Rezultă că o dată la 10 minute se pot procesa tranzacții care însumează 1MB. Din cauza dimensiunii blocului, rețeaua este capabilă să proceseze nu mai mult de 7 tranzacții pe secundă (comparativ cu VISA care suportă în medie 2-4000 de tranzacții pe secundă și poate să ajungă la un maxim de 56000 tps).

Protocolul bitcoin a fost lansat în 2009, iar în primul an rețeaua nu a avut de procesat mai mult de 100-200 de tranzacții, în medie, zilnic. Așadar, dimensiunea blocului la 1MB se justifica din mai multe puncte de vedere. Oricine se putea implica în ecosistemul bitcoin, indiferent dacă avea o lungime de bandă modestă sau capacitate mai mică de stocare pe calcualtor. Blocurile nu erau întocmai goale, menținându-se securitatea rețelei.

Astăzi se execută undeva între 250 000 și 350 000 de tranzacții în fiecare zi.

Cifrele de mai sus sugerează că în rețea avem din ce în ce mai multe blocuri pline și în multe situații și un exces de tranzacții, care este amânat pentru blocul următor. Tranzacțiile prioritare sunt cele care au setate un comision mai mare. Dacă în 2009 nu existau tranzacții, iar rețeaua transmitea informația instantaneu, acum minerii se așteaptă ca toate tranzacțiile procesate să fie însoțite de un comision.

Cel mai rapid și ieftin comision de tranzacție este la ora actuală undeva la 200 de satoshi/byte. Pentru o tranzacție medie de 226bytes, rezultă un comision de 45200 satoshi.

prioritatea = suma(input_value_in_base_units * input_age)/size_in_bytes

Așadar, creșterea ratei de adopție pentru moneda bitcoin nu este în totalitate o binecuvântare în condițiile în care rețeaua a fost făcută să suporte un număr maxim de tranzacții. Undeva la 600 000 de tranzacții zilnice ar da cu totul rețeaua peste cap. Ne aflăm undeva la jumătatea capacității rețelei și deja utilizatorii se plâng de comisioanele în creștere.

Ideal ar fi ca numărul de tranzacții procesate să intre în competiție cu VISA sau PayPal. Până atunci, nu ne putem aștepta ca bitcoinul să intre în mainstream și să fie acceptat de toți comercianții offline. În condițiile în care câte o domnișoară își dă ochii peste cap când stau să caut mărunt prin portofel, mi-e greu să cred că lumea va aștepta la coadă la pâine până primesc eu cele opt confirmări la o tranzacție bitcoin la care poate am uitat să setez un comision decent.

Cum?

Scalabilitatea bitcoinului a fost luată în considerare și de către Satoshi Nakamoto, încă din 2009. După două iterații, acesta a stabilit dimensiunea de 1MB pentru un bloc bitcoin, dar a declarat în mai multe rânduri că susține creșterea dimensiunii blocului. În 2010 spunea că ”în 5 sau 10 ani lungimea de bandă și stocarea datelor nu vor mai fi o problemă iar microtranzacțile pe blockchain pot deveni mai practice…dacă implementez modul client-only și numărul nodurilor din rețea se consolidează într-un număr mai mic de ferme profesioniste”

Așadar, Satoshi Nakamoto vorbește despre două lucruri importante – (1) da, a prevăzut problema și este de acord cu creșterea dimensiunii blocului și (2) a vorbit, nu o singură dată, despre ”ferme profesioniste”, adică despre mineri dedicați.

Prima propunere a fost făcută în 2015 de Gavin Andresen și Mike Hearn, care au sugerat creșterea dimensiunii blocului. La momentul respectiv, comunitatea a luat foc. Acela a fost momentul în care au apărut problemele în cadrul Fundației Bitcoin. În acest moment și Hearn și Andresen s-au retras cu totul din comunitatea bitcoin.

Care au fost argumentele împotriva creșterii dimensiunii blocului?

• Ca și cu toate celalte propuneri, există temeri că vom avea parte de o bifurcație fermă. (poți afla aici mai multe despre bifurcații)
• Creșterea ratei de blocuri orfane, mai multe reorg-uri și posibile duble-cheltuiri din cauza vitezei de propagare mai mică.
• Pool-urile chineze ar fi avantajate, în detrimentul celor europene/americane.
• Oricât de mari ar fi blocurile, nu vor putea să susțină toate tranzacțiile din viitor pe lanțul principal.
• Blocurile mari fac ca operarea nodurilor pline să fie mai costisitoare.
• Mai puțini indivizi care controlează puterea de hash vor rula noduri pline, dacă operarea nodurilor devine prea scumpă, ducând la centralizare

Este ușor de înțeles de ce a fost respinsă sugestia de creștere a dimensiunii blocului, după îndelungi negocieri. Realitatea este că în 2015 Gavin vedea o implozie bitcoin dacă soluția nu se implementează urgent. Ideea a fost amânată, iar între timp alți dezvoltatori au venit cu alte posibile soluții.

Urmăriți în continuare sumarul dezbaterii. În zilele care urmează vom vorbi despre soluțiile lanțurilor paralele, Bitcoin Unlimited, Lightning Network și alte idei importante care au circulat în comunitate.