În prezent, Codul Fiscal nu are nicio reglementare aplicabilă în domeniul criptomonedelor. Cu toate acestea, este de așteptat ca odată cu creșterea popularității acestora, să fie introduse reglementări și impozite.
Într-o declarație publicată de Agerpres, Alex Milcev, partener și lider al departamentului de Asistență Fiscală a firmei de avocatură Ernst & Young România, a afirmat:
„Conform unei păreri emise recent de Ministerul de Finanţe, aceste câştiguri ar reprezenta venituri din alte surse. În plus, Ministerul de Finanţe aşteaptă luarea de poziţie de către autorităţi precum BNR, ASF, pentru a trece mai departe la elaborarea regimului fiscal aplicabil”, a spus Milcev.
Banca Națională Română a publicat în decembrie anul trecut un punct de vedere în care a afirmat că bitcoin și celelalte criptomonede nu sunt monede oficiale, astfel încât nu intra sub autoritatea BNR.
”Dacă ne raportăm la definiţia bitcoin – sistem de plată descentralizat şi monedă de plată electronică – precum şi la faptul că bitcoin şi celelalte cripto-monede au un echivalent şi îşi raportează valoarea la monedele ‘tradiţionale’, atunci din punct de vedere fiscal am putea vorbi de un venit. Este adevărat că România, ca majoritatea ţărilor de altfel, este încă departe de a reglementa aceste monede ca şi concept, în general, şi tratamentul lor fiscal, în subsidiar”, a arătat oficialul EY.
„Mai departe se impune întrebarea: ‘cum încadrăm acest venit’, atunci când este obţinut de utilizatorii persoane fizice? O abordare ‘îndrăzneaţă’, bazată pe faptul că nu există în prezent o legiferare a acestor tipuri de monede, ar putea fi că, mai ales atunci când suntem în prezenţa unei tranzacţii singulare, astfel de câştiguri ar putea fi considerate drept bunuri din patrimoniul personal, altele decât cele din titluri de valoare sau proprietăţi imobiliare, fiind astfel neimpozabile, potrivit Codului Fiscal. Pe de altă parte, însă, luând în considerare esenţa tranzacţiilor cu criptomonede şi mai ales când există mai multe tranzacţionări, cu caracter repetat, sugerând astfel existenţa unei activităţi profesionale, există în principiu două variante la care ne putem referi, şi anume, alte venituri din investiţii sau venituri din alte surse, acestea fiind venituri taxabile. Pentru ambele, Codul Fiscal nu prevede o listă limitată de tipuri de venituri ce pot fi considerate ca atare, ci mai degrabă o serie de exemple”, a afirmat Milcev.
„Fie că încadrăm câştigul din criptomonede ca fiind venit din investiţii sau din alte surse, obligaţiile fiscale sunt aceleaşi: persoana fizică trebuie îl declare prin declaraţia anuală de venit (Declaraţia 200/ Declaraţia 201), depusă până pe data de 25 mai a anului următor celui în care câştigul a fost realizat. Atenţie: ne referim la câştig realizat atunci când criptomonedele sunt transformate într-o monedă clasică şi sunt transferate din portofelul virtual al utilizatorului în contul bancar al acestuia.
Ulterior procesării declaraţiei anuale, organul fiscal va calcula impozitul pe venit datorat, aplicând cota de 10% şi va emite decizia de impunere. Plata impozitului va fi efectuată de persoana fizică în termen de 60 de zile de la comunicarea acestei decizii. În plus, în anul următor celui în care s-a obţinut venitul din tranzacţionarea criptomonedelor, dacă acesta depăşeşte plafonul peste care se datorează contribuţia de asigurări sociale (12 salarii minime pe brute pe economie, adică 22.800 lei pentru anul 2018), se va depune şi declaraţia 600 şi se va plăti contribuţia de asigurări sociale de sănătate – de 10% aplicată acestui plafon”, arată reprezentantul EY.
Punctul de vedere al altor țări este similar: Statele Unite taxează criptomonedele ca proprietate din martie 2014, iar Autoritatea Fiscală Israeliană au confirmat în data de 19 februarie aceeași poziție.
Cu toate acestea, la mijlocul lunii februarie, în Senatul statului Wyoming a fost introdus un proiect de lege care să excepteze criptomonedele de la taxarea ca proprietăți, urmând ca legea să fie votată până la sfârșitul lunii martie.
