Matthew Spoke este consultant senior la Deloitte Canada și este activ implicat în inițiativa internă a companiei de a explora utilizarea tehnologiei blockchain în contabilitate și audit. Aici, într-un articol pe care l-a scris împreună cu colegul său Shannon Steele, explorează de ce sistemele de audit bazate pe blockchain sunt viitorul contabilității.
După scandalul Enron din octombrie 2001, s-a întâmplat un lucru fără precedent. Pentru prima dată în istoria modernă, deși pentru o perioadă scurtă de timp, industria auditului global a pierdut în mare parte cel mai prețios bun al său – încrederea publică. Deși industria și-a revenit de atunci și până acum iar regulile au schimbat limita de risc a altui scandal de proporții, potențialul pentru fraudă încă există.
De-a lungul evoluției piețelor financiare, mai ales în secolul 20 și 21, a existat o nevoie evidentă și în creștere de un sistem de responsabilitate publică. Metodele tradiționale de contabilitate și de păstrare a registrelor permiteau companiilor să înregistreze și să raporteze informațiile financiare într-un format standard care putea să fie digerat mai ușor de către investitorii publici. Acum, fără să există un grad de încredere, publicul rămâne de cele mai multe ori la mila afacerilor cu interese proprii. Și aici intervin auditorii.
Rolul auditorului
Un audit este pur și simplu o părere oferită în baza dosarelor financiare a unei companii, bazat pe ghiduri predeterminate de contabilititate (cel mai comun fiind Standardul Internațional de Contabilitate). Rolul auditorului este acela de persoană de încredere care să ofere acea analiză și să dea glas părerii. În jurul acestui proces s-a construit o industrie profitabilă, cu majoritatea jucătorilor mari în piețele financiare globale primind audit de la unul din ”cei patru mari” (Deloitte, PwC, Ernst & Young, KPMG).
Pentru a clarifica, intenția acestui articol nu este să sugereze că încrederea publică oferită auditorilor a fost compromisă sau că nu s-au ales persoanele care ar fi trebuit alese. De fapt, sugerăm chiar contrariul. Din cauza rolurilor de încredere, sugerăm că auditorii sunt cel mai bine poziționați pentru a schimba paradigma de la una de încredere către una în care nu mai trebuie să mergi deloc pe încredere ci pe date de necontrazis.
Evoluția monedei bitcoin, și mai pe larg, a registrelor distribuite, a fost văzută ca având potențial de a distruge, în contextul unor industrii masive. În tot felul de scenarii posibile, au fost sugerate variații semnificative ale arhitecturii blockchain.
Bitcoin-ul, cel mai răspândit utilizator de blockchain, s-a dovedit a fi extraordinar de valoros ca rețea pentru transparență și siguranță la o scară largă, în care participarea publică și vizibilitatea este esențială.
La polul opus, au apărut soluții private care au caracteristici comune cu blockchain-ul, dar au mai mare flexibilitate în ceea ce privește siguranța datelor și accesul autorizat. Pe tot spectrul (de la total public și până la privat) există soluția pentru multe dintre problemele de date centralizate ale lumii, inclusiv pentru rapoartele financiare și audit. Deși nu pretind să am soluția, sunt încrezător că o astfel de soluție care va schimba încet industria auditului în bine va apărea
Probleme și oportunități
Pentru a înțelege mai bine soluția, dati-mi voie să vă explic întâi problema, sau oportunitatea. Cei care cunosc contabilitatea vor înțelege conceptul de intrări duble în registru. Yuji Ijiri, una din mințile strălucite din contabilitate din ultimele decenii, a explicat intrările duble în registru ca fiind o evoluție de la ”intrările simple, care doar înregistrau ce s-a întâmplat, la intrările duble, în care ceea ce s-a întâmplat trebuie explicat într-un raționament către alt contabil. Așadar, dacă nu ai o explicație, nu ai o intrare” Aceasta este baza debitelor și creditelor în contabilitate, unde un cont urmărește o balanță și altul un eveniment sau o activitate. Gândiți-vă la un scenariu în care, pe 1 iunie 20×5, compania x vinde produse de 100$ și primește promisiunea că va primi suma de 100$.
1 iunie 20×5
Venituri……………….100$
Bani de primit ……..100$
Pe parcursul unei perioade operaționale, balanțe ca aceasta de mai sus se cumulează cu fiecare intrare. La finalul anului 20×5, compania x ar putea să aibă de primit datorii de 500$ de la același client, după ce toate chitanțele și plățile sunt cumulate împreună. Acesta este momentul în care apare auditorul. Pnetru că compania x rpspunde în fața investitorilor, aceștia cer declarații financiare clare care să caracterizeze starea de sănătate a afacerii lor.
Pe lângă balanța de primiri de la acest client, de 500$, compania x are numeroase conturi care oferă un raport al clienților și furnizorilor. În esență, auditorul va testa o mostră rezonabilă a acestor balanțe și tranzacțiile din care sunt formate, pentru a se asigura că raportul este ”destul de apropiat” de adevăr (bazat pe materialitatea companiei). Adeseori, testele auditorului vor include comunicarea cu partenerii respectivi de tranzacții pentru a confirma balanța raportată de declarațiile financiare ale companiei x.
Pe lângă acest întreg proces, gândiți-vă că pentru fiecare client și furnizor, ar putea să fie alt auditor care testează aceleași tranzacții la celălalt capăt. În termeni de instanțe ale redundanței și ineficienței, aceasta este una de proporții lgobale.
Premiza de bază, pusă sub semnul întrebării
Procesul de audit implicat în scenariul descris mai sus a rămas relativ neschimbat de zeci de ani, cu mici îmbunătățiri pentru a schimba natura informației de pe hârtie în mediul digital, dar fără să se pună sub semnul întrebării premiza de bază și rolul auditorului. Tehnologia unui registru descentralizat distribuit este foarte potrivită în această situație.
Fără să sugerăm o anumită arhitectură, conform investitorului bitcoin Trace Mayer, o soluție blockchain oferă ”un registru global distribuit descentralizat – toată lumea are exact aceeași copie a lui”.
Având posibilitatea să comparăm intrările din contabilitate dintre doi parteneri de tranzacție și în același timp păstrând securitatea datelor, această soluție ar putea să reducă semnificativ sprijinul din partea auditorilor pentru testarea tranzacțiilor financiare. Odată ce se postează o pereche pe blockchain, tranzacția primește un timbru de timp și este înregistrată ireversibil. ”Toată lumea a căzut de acord că acele tranzacții chiar s-au întâmplat și primești verificarea. Ai debitul, creditul și confirmarea din partea rețelei.”
O soluție de blockchain ar putea practic să permită o verificare terță automată de către o rețea distribuită pentru a se asigura că tranzacțiile sunt complete și exacte și inalterabile.
Așa cum am descris situația, este dificil să explici care este dimensiunea acestei oportunități. Utilizarea blockchain-ului pentru scopuri de audit este unic diferită de alte utilizări, iar auditul are impact asupra tuturor industriilor și este baza fundamentală după care piețele financiare primesc încredere din partea investitorilor.
Desigur, împreună cu soluțiile sugerate mai devreme, se pun multe probleme care trebuiesc rezolvate. Ce fel de blockchain este cel mai potrivit pentru această funcție? Cine va asigura acest blockchain? Cum putem asigura securitatea datelor legate de informațiile financiare ale companiei? Etc.
Scopul acestui articol nu este să răspundă la aceste întrebări ci mai degrabă să sugereze că nimeni nu este mai potrivit să faciliteze această tranziție evidentă și inevitabilă decât contabilii publici și auditorii.
