Create ca o alternativă la instrumentele financiare clasice, criptomonedele sunt astăzi tot mai utilizate la nivel mondial, atât datorită profitabilității, cât și a confidențialității asigurate de tranzacții.

Ele reprezintă un sistem de plată care utilizează o monedă de schimb digitală, descentralizată, transferul de la o persoană la alta putându-se efectua direct, fără a derula tranzacția prin intermediul unui intermediar.

În România ca și în alte state, pentru tranzacționarea criptomonedelor este necesară deschiderea unor „portofele digitale” pe platforme specializate unde se pot face tranzacții de acest tip. Platformele sunt similare celor de internet banking, practic orice utilizator putând să cumpere monedele la cursul de schimb afișat, ulterior putând să facă orice tip de tranzacții cu partenerii care acceptă plata prin această monedă.

bitcoin-invest

Minarea (producția de criptomonede) se face prin achiziționarea de echipamente care să acceseze programele de rezolvarea a algoritmilor pentru obținerea de recompense, transformând energia electrică în putere de procesare.

De asemenea, societățile producătoare de cripto au posibilitatea de a crea propriile platforme de schimb, prin care introduc pe piață monede obținute.

Niciuna dintre aceste activități nu este reglementată specific de autoritățile din România.

Din perspectivă legislativă, întrebarea care apare este dacă activitățile de „producție” și tranzacționare a criptomonedelor pot fi supuse prevederilor legislative privind TVA regăsite în Codul Fiscal.

La nivelul acestor tipuri de societăți, nu există un flux de vânzări/ ieșiri, întrucât monedele produse nu pot fi tranzacționate decât prin convertirea acestora pe o platformă de schimb digitală.

Cu alte cuvinte, deși este vorba de producția unui instrument de plată, întrucât acesta nu este un bun material, care să se poată tranzacționa ca atare odată produs, din perspectiva TVA nu se poate considera că societățile producătoare de Bitcoin, prin activitatea lor, fac o livrare de bunuri în sensul art. 270 din Codul Fiscal, ci mai degrabă o prestare de servicii în sensul art. 271 din Codul Fiscal, similar societăților care efectuează schimb valutar.

Însă, dacă societatea producătoare de Bitcoin nu deține și platforma prin care producția este valorificată și utilizează un portofel digital de pe o platformă deținută de o terță parte, strict în baza prevederilor legislative în materie de TVA, aceasta nu va efectua nici o livrare de bunuri nici o prestare de servicii.

În acest sens, din perspectiva TVA, se pune problema dacă această prestare de servicii este taxabilă sau scutită la nivelul societății. Astfel, conform art. 292, alin. (2), lit. a), pct. 4 din Codul fiscal, sunt scutite de taxă “tranzacțiile, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele și monedele utilizate ca mijloc legal de plată, cu excepția obiectelor de colecție, și anume monede de aur, argint sau din alt metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede de interes numismatic”.

Însă, conform prevederilor art. 2, alin. (1) din Legea nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică, activitatea de emitere de monedă electronică poate fi desfășurată doar de anumite autorități publice sau de instituții autorizate de Banca Națională a României.

Pe de altă parte, Banca Națională a României a emis un comunicat prin care subliniază faptul că „moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică”.

Concluzie

Deși există foarte multe controverse asupra legalității criptomonedelor în multe state ale lumii, neexistând prevederi care să reglementeze producția și tranzacționarea acesteia, ele rămân în continuare o alternativă la instrumentele financiare clasice, dar și o sursă importantă de venit pentru foarte multe persoane, atât fizice cât și juridice.

Acceptarea la plată a monedelor digitale nu este obligatorie în România, însă există o multitudine de comercianți din industria comerțului electronic, hotelieră, construcții, agrement care au început să le accepte ca mijloc alternativ de plată. Oficial însă, nu există nicio garanție că o vor putea face și pe viitor.

De altfel, conform unui raport al Autorității Bancare Europene emis în anul 2013, nu există sisteme specifice de reglementare care să asigure acoperirea pierderilor în cazul în care o platformă de schimb sau care deține monedele virtuale se prăbușește sau dă faliment.

În concluzie, cu toate aceste neclarități, producția de criptomonede nu poate fi calificată drept o livrare de bunuri, întrucât valorificarea acestora nu se poate efectua decât prin tranzacționarea pe o platformă online, ceea ce reprezintă o prestare de servicii de schimb de monedă virtuală și nu încadrează în activitățile supuse plății de TVA.

Sursa: Consultant Fiscal