Contabilitatea în partida triplă lucrează cu două domenii obscure și greu de înțeles – criptografia și contabilitatea. Cei mai mulți oameni au trecut cu vederea descoperirea profesorului Ijiri. Mai rar găsești pe cineva care să fie foarte, foarte bun într-unul dintre domenii, darămite în amândouă. Fără acest tip de înțelegere interdisciplinară, clar că invenția a trecut neobservată.
În plus, Ijiri mai avea o problemă. Invenția lui era cu mult înaintea timpului său. Criptarea nu era un subiect foarte public. Cei care lucrau în IT poate își amintesc de scandalul chipurilor Clipper, când agenția americană NSA a încercat să forțeze companiile să le dea acces în toate sistemele criptate. Asta se întâmpla în 1993. Ijiri și-a publicat lucrarea în 1989.
În 2005, a părut un exemplu mai cunoscut de contabilitate în partidă triplă, creat de criptograful Ian Grigg.
Cel mai probabil, în 2006/2007, un programator a descoperit ambele sisteme. Lucra la o monedă alternativă, fără sistem de încredere centralizat. Evident, este vorba despre bitcoin.
Bitcoinul este primul exemplu funcțional de contabilitate în partidă triplă.
Fie că bitcoinul continuă să se dezvolte, blockchainul va supraviețui și va crește, la fel ca sistemul de contabilitate în partidă triplă. Corporațiile și guvernele care la început au strâmbat din nas, acum caută să adopte puterea pe care bitcoinul poate să le-o dea.
La sumitul Consensus din New York, au participat cele mai mari companii cu tehnologii puternice în spate – Deloitte, IBM, Intel, The World Bank, autoritatea monetară din Hong Kong, Toyota și mulți, mulți alți lideri de piață. JP Morgan a anunțat că încorporează protocolul de anonimitate de al zcash în propriul blockchain privat, idee care până acum câțiva ani ar fi fost cu totul și cu totul absurdă.
Problema este alta. Suntem la nivel de oameni ai cavernelor când vine vorba de cum folosim blockchainurile. Ne-am jucat până acum cu bănuți ciudați, am făcut și tranzacționat monede, dar utilzatatea acestora în lumea reală a rămas limitată la speculă/trading pentru profit.
Blockchainurile pot să facă însă mult, mult mai multe. Multe lucruri interesante pot să facă și criptomonedele care inovează piața.
O singură pilulă pentru toate bolile
Contabilitatea în partidă triplă și, prin extensie, blockchainurile și criptomonedele sunt metode de a cădea de acord asupra unei realități obiective. Să ignorăm gaura neagră în care ne afundăm dacă începem să facem filozofia realităților obiective. Vorbim aici despre două părți care cad de acord asupra unei versiuni a evenimentelor din trecut. A treia intrare în sistem, înregistrată pe blockchain, este în același timp chitanță și tranzacție. Este dovada că s-a întâmplat ceva între două părți. Este un eveniment mai important și depășește simplul schimb de chitanțe care se petrece la contabilitatea în partidă dublă.
Toate astea sunt însă teoretice. De ce contează? Ce putem face cu ele ?
Atâtea și atâtea lucruri !
