Minerii au fost obligați să vândă atât rezervele de bitcoin cât și bitcoinii nou-minați pentru a-și acoperi cheltuielile de operare și pentru a alimenta creșterea.
Presiunea descendentă din ce în ce mai mare pe prețul bitcoin ne-a amintit de felul în care această rețea este făcută cu respect față de mineri – bitcoin-ul îi pedepsește pe cei lacomi și slabi.
La fel ca în 2014, am văzut o uzură a operațiunilor de minare și a producătorilor – cele mai puțin favorabile condiții economice au însemnat că aceștia nu au putut să supraviețuiască. Explozia ratei de hash venită din China a eclipsat operațiunile în alte părți ale lumii, și curând am aflat condițiile în care multe operațuni au trebuit să cedeze primele.
Dezavantajul ori avantajul celui care mută primul
Liderii timpurii pe piața ASIC s-au trezit depășiți de jucătorii mai noi, iar într-o piață aflată în declin, se străduiesc să facă rost de fonduri pentru a-și menține poziția.
Pentru a-și continua aceeași poziție pe piață, operațiunile de dimensiuni industriale au avut nevoie să crească de la 5MW la 30-50MW.
A devenit evident că recompensele pe block pentru minare sunt pur și simplu o subvenție făcută să întoarcă investiția în siguranța rețelei, nu să producă venituri pe termen lung. Minarea este acum o cursă pentru a vedea cine va deține cea mai mare cotă din piață, când tranziția rețelei este un sistem bazat pe comision.
Nimeni nu ține la bitcoin
În 2015, piața a decis că nu se mai iubește cu bitcoinul și reflectoarele au fost puse pe blockchain, registrul distributiv de la baza monedei.
Era o prostioară, desigur, pentru că cele două merg mână în mână.
Ceea ce vroia de fapt să spună piața este că e nefericită pentru că prețul bitcoin nu s-a menținut. În retrospectivă, ceea ce s-a întâmplat cu prețul are o noimă – s-a făcut mai multă minare decât era necesară pentru a susține tranzacțiile făcute.
Ratele de producție bitcoin erau esențialmente fixe, dar dificultatea nu.
Așa că am ajuns pe marginea prăpastiei în încercarea noastră de a pune gheara pe o felie din piață, nu am putut (sau n-am vrut) să continuăm să creștem și am așteptat ca prețurile să crească din nou.
Minarea este o afacere bazată pe produs și este inerent sensibilă la preț, iar acest lucru nu a fost niciodată mai evident. Am face bine să învățăm din asta.
Escorta blockchainului, un sistem de registru distributiv cu tranzacții super-ieftine și audit aproape gratuit – înregistrând schimburi de valoare prin jetoane digitale. Este într-adevăr o tehnologie foarte interesantă, dar până la urmă tocmai am descris moneda bitcoin, nu-i așa?
Dezbaterea despre dimeniunea blockului
Poate că cea mai enervată întrebare pe care ne-am pus-o anul trecut a fost legată de creșterea limitei numărului de tranzacții care poate să fie scrisă în blockurile de date de pe blockchainul bitcoin.
Încă de la început, am fost împotriva acestei abordări de a lăsa lucrurile de pe azi pe mâine, de soluțiile temporare de bancă centrală care se bagă unde nu îi fierbe oala. Am stat la Masa Rotundă a lui Satoshi în luna februarie și mi-am proclamat intenția de a mina pentru recompensă, lăsând tranzacțiile total în afara block-ului.
Acest lucru a pus desigur paie pe focul dezbaterii, dar cred că m-am făcut înțeles. Fără să aibă aproape deloc venituri din comisioane, minerii nu au absolut nici un motiv să se joace cu tranzacțiile.
Pe perioada testării sub presiune a tranzacțiilor spam, am văzut clar aceeași idee ca o tactică defensivă – blockurile pline au impact asupra performanței pool-ului, având ca rezultat blockuri orfane sau blockuri valide care nu sunt incluse în lanțul principal, ceea e înseamnă că minerii care le minează nu pricep care sunt recompensele.
Cu venituri atât de mici, aceste tranzacții ne trag acum în jos.
Gândiți-vă cât îi costă pe operatorii de pool-uri un block ratat. La 450 de dolari, facem 11 250 de dolari pentru procesarea unui block. Dacă în schimb acele tranzacții ne costă 11 250 de dolari, atunci puteți să vă dați seama care este motivația.
Dacă tot vorbim de motivație, bitcoinul a fost mereu un sistem în care minerii au votatpentru schimbări ale protocolului adoptând (sau refuzând să adopte) un anumit BIP. Acest lucru oferă un mecanism de consens pentru schimbarea rețelei doar atunci când există o motivație măsurabilă (financiară) pentru o majoritate a puterii de hash la minare.
Acum este poate mai clar de ce nu există un consens asupra problemei.
Și dacă nu acceptăm BIP-ul? Numărul tranzacțiilor zilnice în creștere va umple curând toate blockurile iar atunci vom avea competiție pentru clarificarea tranzacțiilor. Acest lucru va crește comisioanele.
În acest moment, startupurile cu modele de afaceri prost concepute bazate pe comisioane de tranzacție foarte scăzute ar putea să fie următoarele care eșuează. Dar este posibil ca proiecte ca lanțurile paralele sau Rețeaua Lightning să ofere o soluție de agregat.
În câțiva ani, poate doar cei mai mari agregatori își vor putea permite să posteze date de tranzacție pe lanțul principal.
Toate astea sună foarte dureros, dar este de fapt un proces evolutiv minunat, elegant și teribil în același timp. Practic, ducem gunoiul.
Optimizarea cheltuielilor
Pentru mineri, 2016 cere optimizare pe mai departe a cheltuielilor operaționale, pe lângă nevoia de tranziție către hardware mai eficient.
Chiar și cu costurile scăzute la energie, minerii trebuie să se se îndrepte către aparate mai bune pentru a supraviețui. Odată ce are energie ieftină, care e următorul pas pentru mineri?
Intenționez să petrec anul 2016 urmărind mai multă energie gratuită și pentru a dezvolta un model de afacere cu costuri nete zero. Acest lucru poate fi făcut atunci când operezi la scară de megawatt și ai o încărcătură de energie controlabilă mare.
Unde, în lumea asta, poți să rulezi aparatele vechi care mai mult consumă curent decât să genereze bitcoin? Există locuri.
MegaBigPower rulează o nouă ofertă pentru ca vechiturile să aibă parte de o a doua viață. Acest lucru vine ca urmare a eforturilor continue de a găsi metode de a monetiza acest echipament mai degrabă decât să îl arunce la gunoi.
Competiție la scară industrială
Primul meu proiect ASIC la scară industrială a ajuns la 100 de terahash și am dat startul când rețeaua globală în sine era de 100TH.
Așadar, până să ajungem să punem totul în funcțiune, aveam undeva în jurul a 25% din rețea. Pentru a încerca această funcționalitate din nou aveam nevoie de 750 petahash, sau 5,4 milioane din noile chipuri de la BitFury.
Pe măsură ce prețul bitcoin crește, sistemul are loc de mai multă minare. Dar din moment ce oamenii sunt lacomi, vom face supraproducție, dificultatea va crește, profiturile vor scădea, ceea e va pune presiune pe preț iar ciclul se va repeta din nou.
Totuși, să nu trecem cu vederea ce s-a petrecut. Bitcoinul și blockchainul său au devenit chiar mai robuste și mai sigure ca rezultat.
Integrarea corporatistă
Cu această securitate și robustețe nou-descoperită, rețeaua are o valoare mai mare și în cele din urmă prețul va crește ca rezultat a reînnoitei investiții de bani și încredere.
Pe măsură ce prețul crește, crește și capitalizarea pieței și în aceeași măsură suma de venituri pe care o putem obține din procesarea tranzacțiilor.
Acum, estimez potențialul de venit pe 12 luni, dacă cineva ar putea să facă toată minarea, la 700 de milioane de dolari americani.
Când piața de minare va fi capabilă să plătească miliarde, companii mai mari vor lua mia în serios aceste lucruri. Companiile care au deja bunuri cum ar fi generarea de electricitate și resursele de capital vor însărcina administratorii de electricitate foarte inteligent pentru a construi strategii pe termen lung în jurul cantității de energie controlabilă.
Aceste companii vor începe să vadă felul în care minarea (procesarea de tranzacții) poate să se conecteze la afacerile existente și chiar să susțină bunurile cu performanță scăzută. Personal, am văzut semne că acest proces începe deja să se accelereze în 2016.
Vestea bună este că securitatea și valoare rețelei poate continua să crească, chiar rămânând descentralizată.
2015 a fost anul în care ne-am testat tăria de caracter ca mineri și am fost forțați să ne adaptăm sau să murim. Cred că 2016 are și mai mult potențial pentru afacerea procesării de tranzacții decât anii precedenți, dar s-ar putea să nu fie cum ne așteptam în 2013.
Același lucru este valabil și pentru blockchain. Studiem acum folosirea blockchain-ului (și implicit a bitcoinului) în feluri care să obțină o viziune similară dar care nu sunt la fel de directe ca formula ”trimite x bitcoini de la utilizatorul A la utilizatorul B”.
Potențialul crește pentru ca lanțurile alternative să ia din spațiu în centrele de minare mari. Găzduirea privată a blockchain-urilor customizate e imediat după colț.
Am o regulă de bază când vine vorba de noi afaceri – orice afacere bună se dezvoltă în 10 ani, iar procesarea tranzacțiilor este pe drumul cel bun să ajungă la această bornă.
Sursa – Dave Carson via CoinDesk