Dacă rețeaua bitcoin s-ar despărți în două rețele rivale, cei care sunt afectați nu ar avea cum să apeleze la curțile judecătorești. Într-o discuție cu CoinDesk, mai mulți experți legali au discutat despre posibila bifurcație fermă și implicațiile legislative.

În ultima perioadă, minerii bitcoin și dezvoltatorii s-au arătat mai hotărâși în a susține două viziuni separate pentru tehnologie. Mai mult, ambele tabere au sugerat că ar putea să existe și repercursiuni legale (evident, pentru tabăra opusă).

Pe de-o parte, minerii au spus că ar putea să dea în judecată dezvoltatorii pentru schimbările la algoritmul de consens, dacă acest lucru le afectează operațiunile. Între timp, dezvoltatorii au dat de înțeles că minerii ar putea să aibă parte de repercursiuni dacă se comportă agresiv sau cu rele intenții și sabotează unul dintre lanțuri.

Stabilirea jurisdicției

Avocații intervievați au spus că jurisdicția s-ar putea dovedi cea mai spinoasă problemă în orice proces bitcoin, ținând cont de locațiile separate ale participanților cheie.

Stephen Palley, consilier la firma Anderson Kill din Washington a declarat că teoriile legale ”nu sunt cel mai dificil aspect, ci jurisdicția. În absența unui contract între cineva care are bitcoin și cineva care poate schimba regulile, intri într-o lume de contracte implicite.”

Andrew Hinkes, avocat în Florida, a adăugat că judecătoriile sunt legate regional, în timp ce o rețea economică bazată pe Internet nu are granițe. ”Există doar anumiți oameni pe care îi pot da în judecată într-o curte din Miami. Curtea trebuie să aibă o jurisdicție asupra lui, iar apoi trebuie ca persoana potrivită să intenteze proces”

Hinkes a continuat prin a da ca exemplu dezvoltatorul anonim numit Voldemort, faimos pentru propunerea MimbleWimble. Hinkes a notat că jurisdicția ar fi greu de dovedit dacă nu se poate stabili întâi identitatea. ”Mulți dezvoltatori sunt din afara Americii. Dacă vreau să dau în judecată pe cineva din China, acolo unde se află majoritatea minerilor, trebuie să intentez proces acolo.”

Riscul dezvoltatorilor, destul de scăzut

Discuțiile se învârt în jurul ideii că minerii nu ar putea să dea în judecată dezvoltatorii protocolului, ținând cont că nu există un contract definit între cele două părți.

Conform spuselor lui Marco Santori, director FinTech la Cooley, astfel de acuzații ar fi respinse, cel puțin în SUA.

”Daunele pur economice, care ar fi singurele pe care cred că le pot sufrei minerii, cer să existe un contract între reclamant și acuzat. Nu știu să existe un astfel de contract între mineri și dezvoltatori.”

Hinkes a fost de acord că nu există un contract direct între cele două părți, ceea ce crează o situație problematică dacă un grup de mineri încearcă să acționeze în instanță.

”Nu a existat niciodată vreo garanție că algoritmul de consens nu se va schimba. Pe scurt, vor avea dificultăți să găsească pe cineva care să fi promis acest lucru.” a spus Hinkes. Dezvoltatorii pot să lanseze codul pe rețeaua bitcoin, dar nu vor putea să forțeze pe nimeni să îl folosească, ceea ce înseamnă că o astfel de conexiune ar fi problematică.

Posibile opțiuni

Da, există totuși opțiuni. Hinkes a oferit cea mai detaliată evaluare a scenariului, sugerând trei posibile formule prin care dezvoltatorii ar putea să fie acționați în instanță.

Printre acestea se numără

• inteferențe injuste (proces prin care cineva care nu este implicat într-un contract deja existent acționează în așa fel încât să ducă la întreruperea lui)
• estopel echitabil (formă de legislație în care părțile se bazează pe declarații ale terților)
• Injucție (o curte judecătorească interzice explicit anumite acțiuni ale unei părți)

Dintre cele trei, Hinkes a speculat ă prima ar fi cea mai posibilă, deși a repetat că jurisdicția și problemele de identitate ar fi cele mai complexe.

”Creând un cod nou, poți spune că mi-ai adus daune directe. Trebuie însă să poți spune și că am avut o înțelegere. Ca miner, cu cine ai o înțelegere? Cum rămâne cu investitorii? Cu cine au ei o înțelegere?”

Estopelul echitabil nu ar funcționa dacă reclamantul nu paote să dovedească faptul că acuzatul a avut o poziție preexistență asupra problemei și că și-au schimbat această poziție, cauzând daune.

Injuncția ar fi la fel de ineficientă. Ar fi nevoie ca dezvoltatorii să fie găsiți și să li se înmâneze petiții, în locații greu de determinat.

Minerii sunt însă amenințați

Dintre cele două grupuri, se pare că minerii ar putea mai degrabă să fie trași la răspundere.

”Depinde care sunt aici acțiunile cu rea-intenție. Doar faptul că ai mutat puterea de hash dintr-o parte în alta nu e suficient” a spus Santori.

Există însă și alte obstacole. Autoritățile trebuie să preia cazul și să fie dispuse să se implice în aceste complexități în ideea că ar fi benefic pentru a stabili un precedent legal pentru alte procese.

Hinkes a sugerat și că precedentul aici este nesigur, ținând cont că este cunoscut că așa-zisa minoritate blockchain (una suficient de mică cât să fie atacată) ar urma să dispară în urma unei bifurcații.

”Dacă ataci proprietatea altei persoane trebuie să dovedești daunele. Are lanțul minoritar o valoare sau nu?”

S-a sugerat însă că și dacă acțunile sunt considerate infracționale, jurisdicția se va dovedi un impediment dificil.

”Să zicem că ai putea să convingi o curte judecătorească americană că ai dreptul la compensații. Majoritatea minerilor sunt în alte țări, în special China.”

Concluzii

Cele două tabere se amenință cu procese pe care ar fi greu să le ducă la bun-sfârșit. Deocamdată ne aflăm în etapa în care părțile încearcă să se intimideze una pe alta.

Totuși, cu o echipă juridică creativă, s-ar putea prezenta un caz în fața instanței.