Bitcoinul a fost considerat multă vreme o monedă anonimă. Din multe puncte de vedere, anonimitatea banilor este un serviciu util. Nu putem însă să scoatem din calcul cu totul mediul infracțional. Este imposibil să te gândești doar că jurnaliștii persecutați politic ori persoanele discriminate ar avea nevoie de anonimitate. De fapt, primii care au adoptat bitcoinul pentru a-și ascunde identitatea au fost infractorii.

Atunci, trebuie să ajungem la o soluție de compromis cu autoritățile. Să cădem de acord că există legi care protejează fibra socială și să înțelegem că ele trebuiesc impuse. Fie că suntem sau nu de acord, fie că pricepem sau nu, poliția oricum începe să prindă din urmă tehnologia blockchain. Companiile din spațiul privat contribuie și ele la eforturile de a plivi de buruieni ecosistemul.

Bitcoinul nu este deloc un paradis fiscal. Pleacă însă de la ideea de a avea control asupra propriilor bani. În cea mai mare măsură, acest lucru rămâne valabil. Urmărirea blockchainului este încă un proces costisitor și nici o instituție publică nu o să înceapă să investigheze și să urmărească tranzacțiile pe blockchain la întâmplare, fără dovezi sau suspiciuni serioase.

Mai mutle companii au sărit în ajutorul polițiștilor și încearcă să identifice suspecți care folosesc bitcoinul. . Drept urmare, infractorii mai pricepuți migrează către alte criptomonede.

Bitcoinul este cea mai populară criptomonedă. De mai multă vreme, a reușit să scape de stigmatul de monedă a infractorilor. Totuși, i-a ajutat pe hackeri să dea atacuri ransomware – scheme de șantaj, cum a fost atacul WannaCry. Hackerii ”iau ostatic” tot conținutul din calculator, blochează utilizatorului accesul la date și cer bani pentru deblocare. Infractorii se folosesc de bitcoin pentru a obține mai ușor răscumpărarea, fără să fie nevoiți să își arate identitatea. Bitcoinul a mai fost asociat în trecut și cu vânzarea de droguri, spălarea de bani și traficul de persoane.

Companiile și guvernanții, pe urma bitcoinului

Chiar dacă  utilizatorii de bitcoin pot să își păstreze identitatea secretă, nu au cum să nu dezvăluie informații care ar putea să le fie utile autorităților. Fiecare tranzacție bitcoin se înregistrează pe blockchain, un registru accesibil public al tuturor tranzacțiilor făcute folosind criptomoneda. Blockchainul este ”o sursă foarte utilă de adevăr”, după spusele lui Jonathan Levin, cofondator al Chainalysis. Chainalysis este un software care analizează datele de pe blockchain și poate să ajute autoritățile să facă legături între informații.

Chainalysis combină analiza cu alte informații disponibile public pentru a-i identifica pe utilizatori. Practic, aceștia urmăresc adresele publice, șirul alfanumeric folosit pe blockchain,  și pentru a urmări unde merg banii. Este o tehnică ce poate fi folosită pentru a identifica dacă la schimburile bitcoin-fiat intră monede câștigate din jocuri de  noroc, de exemplu.

Uneltele de care se folosește Chainalysis sunt clar importante pentru autorități. Din 2015 și până acum, compania a fost de mare ajutor în investigații ale Serviciului de Venituri Interne american (IRS-ul), Biroul Federal de Investigații (FBI), Comisia de Securități și Schimburi (SEC), Europol-ul și altele. În cele mai multe cazuri, după spusele lui Levin, investigatorii au apelat la Chainalysis când deja aveau niște indicii, cum ar fi o adresă de bitcoin găsită în calculatorul confiscat al suspectului. Dacă pot să dovedească faptul că un suspect folosește un anumit schimb de bitcoin, atunci pot să folosească un mandat judecătoresc pentru a obține mai multe informații de la acel schimb.

Guvernul este de asemenea interesat să urmărească fluxul banilor pe blockchain. Îi interesează să știe dacă comercianții care acceptă bitcoin îl raportează și plătesc taxele aferente.

Și schimburile de criptomonedă au devenit clienți ai firmelor de analize. În multe locuri, nu este tocmai clar în ce măsură sunt schimburile obligate prin lege să-și cunoască clienții și să se asigure că aceștia nu fac spălare de bani. Este însă dificil pentru schimburi să deschidă conturi cu băncile dacă nu dovedesc că înțeleg cine le sunt clienții.

Anonimitatea, un proces complicat dar posibil

Totuși, nici autoritățile nu stau tocmai pe roze. Există tot felul de metode prin care investigatorii sunt băgați în ceață. Cele mai cunoscute ar fi serviciile de mixing, care iau bitcoinii de la mai mulți utilizatori și îi amestecă înainte să îi trimită către diferite adrese, la momente diferite. Și mai important, unele criptomonede mai noi, în special zcash și monero, sunt făcute să ascundă informațiile pe care Chainalysis, BlockSeer și alte companii le folosesc pentru a urmări banii.

Infractorii care au cunoștințe mai bune de tehnologie au trecut deja la aceste sisteme care nu pot fi urmărite. Luna trecută, Chainalysis a confirmat că hackerii WannaCry au reușit să schimbe o parte din banii obținuți în bitcoin pe monero înainte ca serviciul pe care îl foloseau să le marcheze ca infracționale.