Entuziaștii cripto ar trebui să ciulească urechile: autoritățile japoneze se avântă în necunoscut.
O țară care la un moment dat era o rază de speranță pentru dezvoltarea inițiativelor pe bază de blockchain în zonă și-a schimbat brusc poziția în ultimele luni, reconsiderând rolul pe care criptomonedele ar trebui să îl joace în ecosistemul comercial japonez.
Acest lucru devine cel mai evident atunci când discutăm despre situația fiselor anonime.
La început de săptămână, Agenția de Securitate Financiară din Japonia a anunțat că pe 18 iunie vor fi interzise cu totul criptomonedele care oferă un grad suficient de anonimitate utilizatorilor.
În mare parte, schimburile japoneze s-au conformat și au retras patru monede anonime importante – monero, dash, augur și zcash.
Pe măsură ce comunitatea cripto începe să evalueze implicațiile acestei decizii, este tot mai evident că atacul din ianuarie asupra schimbului cripto CoinCheck, care a avut ca rezultat furtul jetoenlor NEM în valoare de 523 de milioane de dolari, a creat un val care are repercursiuni pentru viitorul ecosistemului.
Anonimitatea pe piața cripto – trebuie studiate avantajele
Pentru a înțelege ce urmează, trebuie spus că firmele cripto – mai ales cele din spațiul de anonimitate – ar trebui să studieze avantajele, nu dezavantajele pe care monedele anonime le oferă comunității, pentru a putea să susțină mai bine indulgența regulatorie atât în Japonia cât și în alte țări.
Susținerea cauzei
Dacă îi întrebi pe experții din industrie despre aspectele fundamentale ale criptomonedelor, aceștia or să spună că sunt imuabilitatea, fungibilitatea, descentralizarea și confidențialitatea. La o primă vedere, aceste atribute pot să pară incompatibile. Sunt însă toate foarte importante pentru succesul pe termen lung al industriei.
Pentru ca o platformă să fie cu adevărat considerată descentralizată, trebuie să elimine posibilitatea de manipulare sau control arătată de entitățile centralizate, care nu poate să se întâmple fără confidențialitate. Așa cum arată incidentele recente suferite de multinaționale ca Equifax și Facebook, nevoia de a proteja identitatea cuiva nu a fost niciodată o prioritate mai mare.
În acest moment, se estimează că aproape 13 milioane de registre au fost expuse doar în 2018, iar acest număr o să crească cel mai probabil și mai mult. De aceea proiectele blockchain criptografice sunt atât de necesare – pentru a proteja publicul în mare de multinaționalele mari sau de hackerii care caută să profite de informațiile lor valoroase.
În aceeași măsură, pentru ca o platformă să fie considerată imuabilă trebuie să ofere transparență fără precedent schimburilor, ceea ce nu poate să aibă loc dacă nu se adaugă un strat de confidențialitate. De fiecare dată când are loc o tranzacție cripto, informațiile de utilizator pot fi văzute de întreaga comunitate.
La suprafață, poate să pară că cele mai multe criptomonede, de la bitcoin la ethereum, satisfac aceste criterii. Totuși, în ultima vreme, s-au tot găsit metode de spargerea sistemului. Odată ce acest lucru are loc, nu doar că te poți conecta la tranzacția cuiva, dar și la întregul istoric de tranzacții.
Nu mai putem să nu acceptăm adevărul. Monedele tradiționale nu se conformează. Schimburile viitorului vor avea nevoie de platforme mai sigure care îi protejează pe utilizatorii cu criptografie puternică.
Anonimitatea, țapul ispășitor
Așadar, unde mergem pe mai departe? În evaluarea pe care o fac monedelor anonime, cei de la FSA au spus că justificarea cea mai importantă pentru interdicție era să elimine personajele rău-intenționate care desfășoară activități infracționale, sub vălul anonimității.
Trebuie să recunoaștem că este o justificare rezonabilă. După atacul CoinCheck, prezența anonimității s-a dovedit fără îndoială a fi un obstacol pentru autoritățile care caută să găsească vinovatul atacului.
Nu trebuie însă să ne lăsăm păcăliți. Există mii de motive pentru care acest atac a avut loc. Nici unul nu este anonimitatea. Dacă atacul la CoinCheck a fost principala justificare pentru decizia FSA, atunci monedele anonime au fost un țap ispășitor.
Ca să ne asigurăm că nu are loc un efect de domino în țări din întreaga lume, companiile cripto ar trebui să ia inițiativa și să educe autoritățile în legătură cu valoarea pe care o are anonimitatea în industria blockchain.
Decizia FSA este una din primele ocazii în care o entitate guvernamentală pune sub semnul întrebării statutul monedelor anonime și posibilitatea lor de a avea un impact pozitiv asupra ecosistemului comercial. Nu o să fie ultima.
Dacă luăm măsuri de precauție, companiile pot să liniștească temerile și ideile preconcepute legate de tehnologie și să asigure sustenabilitatea pe termen lung în acest spațiu în anii care vor urma.
