Pentru articolul acesta, voi folosi formularea ”unelte de flux al industriei” în loc de blockchainindustrial, pentru că unele dintre soluțiile care au fost propuse în spațiul crypto nu sunt blockchain propriu-zis (de exemplu, R3-ul celor de la Corda nu este un blockchain, dar soluțiile propuse de DAH sunt – ambele companii propun unelte de flux al industriei)

Dar, așa cum nu este eficient să numești Twitter-ul sau Sharepoint-ul ”companii de baze de date”, deși ambele folosesc variații de baze de date, nu este eficient nici să le spui cirpomonedelor, companiilor de criptomonede, platformelor de blockchain și companiilor de unelte de flux al industriei ”companii blockchain”,deși acest lucru se întâmplă frecvent în presa populară. De ce? Pentru că nu vrei să creezi confuzii.

Ca să clarific, atât uneltele de flux al industriei cât și criptomonedele au obiective admirabile în felul lor, pentru propriile scopuri. Dar, până la urmă, șiTwitter și Sharepoint au astfel de obiective, în aceeași măsură

Inovația disruptivă – criptomonedele publice

Scopul bitcoinului, conform lucrării lui Satoshi Nakamoto, este de a crea ”o versiune de bani electronici pur p2p, care ar permite ca plățile online să ife trimise direct între părți fără să treacă prin instituții financiare.”

Această idee este nouă și radical diferită față de orice a existat înainte. Are ca scop să permită ca valoarea să fie deținută electronic,fără implicare din partea terților, și să permită transmiterea valorii fără ca anumiți terți să poată să cenzureze tranzacția după bunul plac.

Problema este – cum folosim tehnologia pentru a crea sisteme financiare la care să poată participa toată lumea?

Soluția propusă este bitcoinul.

Inovarea eficienței – unelte de flux industrial

Scopul unor instituții este de a-și menține și îmbunătăți poziția, păstrându-și clienții fericiți, crescând veniturile, reducând costurile și devenind mai eficiente – de exemplu de a menține o afacere competitivă bine administrată. Așadar, cum folosim tehnologia pentru a îmbnătăți afacerile și pentru a aduce valoare-plus acționarilor? Soluția propusă este folosirea uneltelor de flux industrial.

Acestea sunt probleme mai mult sau mai puțin polarizate, care au nevoie de soluții targetate. Blockchainul a fost într-un fel prins la mijloc?

Așadar, de ce sunt oamenii confuzi în legătură cu aceste probleme și soluții separate? Într-un fel, în toată goana și PR-ul, uneltele de flux industrial par în continuare să fi păstrat anumite conotații aduse de bitcoin, chiar dacă în esență au ideologii opuse. Uneltele de flux industrial și bitcoinul sunt, în mod independent, inovative și captivante, dar din motive diferite.

De unde a pornit confuzia?

În 2013, totul se învârtea în jurul bitcoinului. Nimeni nu vorbea despre blockchain, decât dacă spunea ceva despre blockchainul din spatele bitcoinului, registrul replicat al tuturor tranzacțiilor bitcoin.

Se numea BLOCKCHAIN-ul, pentru că nu era decât unul singur.

Pentru că bitcoinii erau descriși ca o monedă nouă, industria financiară a început să fie mai atentă în 2014. Bitcoinii erau prezentați industriei financiare ca investiție – cumpărați bitcoin pentru că prețu va crește – ca bun de tranzacție – cumpărați și vindeți bitcoin pentru că puteți face profit – și ca strategie – integrați funcționalitatea bitcoin deoarece clienții vor fi încântați.

Serviciile financiare ca întreg nu erau interesate de o monedă nereglementată, anonimă, deschisă, care nu are susținerea guvernului sau a unei bănci centrale. Nu aveau un mandat să investească și nici un cadru în care să îl evalueze sau să îl înțeleagă.

Asocierea bitcoinului cu înșelătoriile, drogurile și piețele negre au făcut conceptul și mai puțin atractiv pentru participanții din industria serviciilor financiare tradiționale. Chiar și cei care i-au văzut potențialul erau descurajați de piața mică și de lipsa de lichiditate a pieței.

Se schimbă apele

La finele lui 2014-2015, narativul s-a mișcat dinspre bitcoin către blockchain și registrele distributive (registre replicate care nu au neapărat nevoie de lanțurile blockurilor.)

Instituțiile au spus – nu ne interesează bitcoinul, suntem interesați de tehnologia de partajare de date din spate, de blockchain. Cu alte cuvinte, bitcoinul e rău, blockchainul e bun.

Industria a răspuns. Într-o încercare de a atrage interes, finanțare, clienți și evaluări mai bune, multe companii bitcoin au început să își schimbe brandul prezentându-se ca și companii blockchain, folosind mai mult sau mai puțin o strategie ”find-and-replace” – peste tot pe unde scriseseră bitcoin, au înlocuit cu blockchain. Acest lucru l-au făcut pentru a evita conotațiile negative ale cuvântului bitcoin și pentru a lua parte la interesele atrase de cuvântul blockchain.

Am auzit de multe ori fraza ”îți trimitem folosind blockchainul” sau ”folosim tehnologia blockchain” ca tactică deliberată pentru a evita cuvântul bitcoin și pentru a ascunde ce se petrece. Astfel, induceau în eroare clienții, investitorii și autoritățile. Această confuzie deliberată este în continuare urmărită de unele companii care folosesc bitcoin și care pretind că se bazează pe blockchain când de fapt vor să spună că transferă valoare cumpărând, transferând și vânzând bitcoin.

Unul dintre argumente este că folosind cuvântul blockchain în loc de bitcoin atrag mai puțin atenția autorităților și au o șansă mai mare de a deschide un cont bancar de care au nevoie pentru depozite în bani fiat.

Acest lucru a făcut rău industriei, creânt confuzie și, privind retrospectiv, este o idee mioapă. Le face rău și companiilor care chiar folosesc tehnologia blockchain, nu bitcoinul, pentru a încerca să își rezolve problemele.

Gafa blockchain

Mai târziu, jurnaliștii, liderii din industrie, politicienii, consultanții, bloggerii și vorbitorii au început să dea din mâini și să vorbească despre blockchain, fără să specifice despre care blockchain este vorba, ca fiind o soluție pentru orice – de la demolarea băncilor la salvarea lor, de la înlocuirea terților la crearea unor terți mai eficienți și, bineînțeles pentru a ajuta incluziunea financiară a celor dezavantajați.

Tot felul de experți s-au prins de trend și au început să regurgiteze conținut pe care abia dacă l-au cerctat, creând o cameră a ecourilor care a dus la confuzie. S-a instalat haosul.

Unii vânzători de tehnologii au pivotat dinspre bitcoin (nu foarte bine plătit) către unelte de flux industrial (mai bine plătite) și au încercat să accesorizeze iterații ale tehnologiei blockchain din spatele bitcoinului în probleme ale serviciilor financiare percepute, de multe ori fără să priceapă problemele și contextul problemelor serviciilor financiare.

Cei implicați în shcimb au avut nevoie de o strategie blockchain și au început să facă dovezi-de-concept luând probleme înțelese și cunoscut, soluții înțelese și încercând să le aplice soluții blockchain.

Acest lucru are sens dacă scopul este să explorezi tehnologia, dar nu are sens din perspectiva de pură arhitectură IT.

Aici ne aflăm în al doilea trimestru din 2016.

Bitcoinul este o metodă prin care oamenii se plătesc unii pe alții în lume, fără interferențe din partea instituțiilor financiare. Uneltele de flux al indsutriei sunt mecanisme pentru a partaja și updata datele între entități fără un punct central de control, creând eficientizări pentru participanții la industrie.

Conotațiile blockchain

Câteva beneficii care trebuiesc luate în considerare.

Acum că înțelegem diferența dintre criptomonedele ca bitcoin și uneltele de flux ale industriei să explorăm care sunt beneficiile.

Uneltele de flux al industriei aduc beneficii incumbenților. Un registru distribuit partajat, o unealtă de comunicație sau o aplicație de chat este utilă unei afaceri dacă o face mai bună, mai eficientă sau mai competitivă. Promisiunea pe care o face tehnologia de flux industrial este să aducă împreună participanții și să creeze avantaje strategice pentru aceștia. Beneficiile participării sunt poate reducerea costurilor și consolidarea oligopoliei (hai să ne menținem împreună avantajele)

Este la mintea cocoșului pentru instituțiile financiare să fie cu ochii pe ce le poate oferi această tehnologie. Dar uneltele de flux industrial pot să aducă beneficii autorităților.

Aceștia ar putea vrea să insiste să poată să conecteze uneltele de flux industrial pentru a avea o mai bună înțelegere a ceea ce se petrece peste tot – ceva ce vor să facă de mai multă vreme. Transparența proprietății asupra bunurilor care a fost promisă de uneltele de flux industrial ar putea să aibă implicații pozitive pentru înțelegerea și reducerea riscurilor sistemice.

Cu toate acestea, autoritățile ar trebui să fie atente să nu creeze un nou risc sistemic. Se crează ceva care, la nivel global, e prea mare ca să mai eșueze? Autoritățile crează monopol sau oligopolie?

Uneltele de flux industrial ar putea să accelereze acordurile asupra bunurilor, dar traderii nu vor acorduri în timp real. Eset o diferență între acordurile în aceeași zi (T+0) și acorduri în timp real.

Virările în cont în aceeași zi

Acestea sunt bnefice pentru participanți pentru că însamnă că primești ceea ce ai cumpărat mai rapid. În loc să aștepți trei zile (T+3) pentru a intra în posesia acțiunilor, acțiunile ar fi ale tale până la sfârșitul zilei respecitve de tranzacție (T+0). Acest lucru îți eliberează colateralele cu care ai girat pentru a face altă tranzacție.

Tehnologia care reduce timpul petrecut pentru a stabili echitățile de la T+3 la T+0 este disponibilă încă de când am învățat să edităm un rând în baza de date. Schimburile din Kuweit și Arabia Saudită oprează pe T+0, conform unui membru al staffului NASDAQ.

Nu tehnologia a împiedicat schimbarea, ci structura pieței, practicile, reglementările și obiceiurile. DTCC a făcut acest lucru foarte clar în white paper-ul lor blockchain.

Așadar, dacă virările în cont T+0 nu sunt o problemă de tehnologie, de ce avem nevoie de ajutorul unei tehnologii mai noi?

Răspunsul este virarea în cont în timp real, pentru că aici traderii au virări în cont individuale pe cât posibil instantaneu, și nu se pune problema de sumă netă. Aceste virări însamnă că atunci când cumpăr acțiuni într-un minut și le vând în următorul, cădem de acord asupra unui virament total, nu un virament asurpa diferenței.

Cu toate acestea, să faci net este un lucru eficient. În viața reală, faci net de fiecare dată când poți. De exemplu, dacă îi faci unui prieten cinste la restaurant, iar mai târziu face el cinste, nu insiști să vă plătiți unul altuia întreaga sumă a facturilor de la restaurant – în schimb, cădeți de acord asupra diferenței, adică faceți netul.

Jucătorii de pe piață nu vor virări în cont în timp real. Având posibilitatea să tranzacționezi pe intrare și ieșire pe poziții în timpul zilei și să plătești în cont doar la finalul zilei vine cu multe beneficii – trebuie să plătești în cont fiecare tranzacție ceea ce înseamnă că faci mai puțini bani. Crește și suma colateralelor pe care trebuie să le postezi.

Se fac confuzii între ceea ce face bitcoinul – plăți în cont în timp real a unui acord în bitcoin – și uneltele de flux industrial care sunt prezentate ca soluții pentru acorduri în timp real, fără fricțiuni, pe care traderii nu le vor.

Uneltele de flux industrial ar putea să facă mai dificilă și mai scumpă inovația. Dacă nu sunt construite cu atenție, un sistem care afectează mai mulți participanți ar putea să fie upgradat și să să calcifieze mai rapid decât un sistem condus de o singură entitate. Dacă credeți că este dificil să inovezi o singură aplicație bancară, gândiți-vă cât de greu va fi să inovați una care implică mai multe bănci.

Cine suportă costurile?

Pentru a face o analogie, Internetul folosește două protocoale, numite TCP/IP. Peste ele s-au construit lucruri uimitoare. Cu toate acestea, schimbarea TCP/IP în sine este extrem de dificilă, în parte pentru că peste s-a construit foarte mult software și firmware.

Cum rămâne cu terții care vor fi eliminați? Astăzi, terții fac regulile și le impun, unii având un statut monopolistic și culegând roadele cu care acest statut vine. Cu construcția utilităților în construcție, rolul terților s-ar putea schimba puțin – ar putea deveni centre de servicii tehnologice și standarde pentru agenții. Nu cred că vor fi eliminați.

Poate că aceste unelte de flux, control și execuție al regulilor va sta în participanți – băncile rulate de noduri – iar terții vor sfârși făcând regulile și coordonând upgradeurile. Cineva trebuie să o facă. Terții incumbenți dau forma narativului și lucrează din greu să se asigure că rămân relevanți.

Promisiunea eliminării intermedierii vine de la bitcoin și criptomonedă, nu de la uneltele de flux industrial.

Incluziunea financiară

Promisiunea bitcoinului și a pălăriei cu tehnologia magică ne-a dat pentru prima oară în istorie o formulă prin care doi oameni online, oriunde s-ar afla în lume, să trimită valori electronic fără să aibă nevoie să se bazeze pe anumiți terți.

La bine sau la rău, acest lucru este un pas către incluziunea financiară.

Dar iată care-i problema – întreabă-i pe politicieni ce-și doresc. Vor spune că vor incluziune financiară. Întreabă-i ce nu-și doresc, și mulți vor spune că bitcoinul, unealta financiară cea mai incluzivă de care am avut parte până acum.

Bitcoinul este cea mai incluzivă tehnologie financiară care există în ziua de azi. Uneltele de flux industrial nu au un impact direct asupra incluzivității financiare. Așadar, care sunt următorii pași?

Dacă ești incumbent:

  • Te aperi de inovația menită să zdruncine, de criptomonede
  • Te implici în lumea uneltelor de flux industrial
  • Folosești ce poate să îți ofere tehnologia
  • Folosești cea mai bună tehnologie pentru a crește veniturile, pentru a reduce costurile, a crește eficiența, a păstra clienții mulțumiți și a aduce profit acționarilor.

În afară de lobbyul politic, singura apărare împotriva zdruncinării sistemului este să joci după regulile celor care vor să facă asta. Să intri în competiție cu bitcoinul, trebuie să creezi o rețea de plată deschisă, rezistentă la cenzură, care să fie mai bună decât bitcoinul.

Acest lucru ar putea să fie dificil, mai ales pentru că vrei să îți păstrezi licența de bancă.

Poate că un plan pe termen lung ar fi să investești în companii bitcoin – adevărate firme de criptomonedă, nu furnizori de ”soluții blockchain”

Dar dacă vrei să zdruncini finanțele?

  • Fii atent la ce construiești
  • Nu îți pierde concentrarea, nu încerci să rezolvi problemele industriei incumbenților
  • Nu risipi banii de capital prea rapid
  • Fă rețelele deschise mai bune, rezolvând probleme grele, demonstrându-le scepticilor că nu au dreptate.
  • Continuă să lucrezi pe blockchianuri publice, chestiile neprofitabile, chestiile despre care oamenii nu discută

Cum rămâne cu cei de pe margine?

  • Cercetează informațiile dacă ceva nu sună bine
  • Citește, vorbește, învață și înțelege
  • Urmărește evoluția spațiului acestuia. Viitorul este interesant.

Așadar, ce urmează? Cei care vor să inoveze vor continua să lucreze la bitcoin și la variantele lui, îmbunătățindu-le și rezolvând probleme. Companiile disruptive vor veni și vor pleca, cele mai multe vor eșua.

Incumbenții vor continua să lucreze pentru a rămâne competitivi, pentru a-și păstra clienții mulțumiți  și pentru a aduce profit acționarilor. Vor ignora bitcoinul pentru că nu este ceea ce cred că vor clienții lor, iar piața este prea mică.

Apoi, când bitcoinul sau progenitura sa este destul de bună, se va întâmpla ceva. Reclădirea din temelii este incomodă, murdară, subversivă, e un fel de ”La dracu’, nu putem să facem nimic în legătură cu asta”. Se va face lobby intens și un efort concentrat pentru a interzice sau a scoate în afară tehnologia. Tehnologia va câștiga.

Aceasta este povestea disrupției, care a fost spusă de atâtea și-atâtea ori.

Sursa – Antony Lewis via CoinDesk