Cei mai mulți oameni cred că moneda bitcoin este anonimă. De fapt, noile tehnologii urmăresc tranzacțiile bitcoin în încercarea de a identifica utilizatorii bitcoin.

Un număr de startupuri au strâns bani pentru a explora aceste noi posibilități, printre care :

• Elliptic– $5M
• Chainalysis– $1.6M
• Coinalytics– $1.1M
• Scorechain– $570k

Ținând cont că acestea sunt servicii private, e nevoie de o explicație.

Ce fac mai exact aceste companii?

Cele mai multe oferă un serviciu numit clusterizare.

În termeni mai simpli – înseamnă monitorizarea tuturor tranzacțiilor de pe blockchain. Clusterizarea este gruparea tranzacțiilor la un loc. Scopul este de a urmări organizațiile, companiile și oamenii care folosesc criptomonedă.

Cine ar vrea să facă asta?

Cunoașterea sursei și destinației fondurilor este necesară pentru a îndeplini un număr de cerințe regulatorii. Acestea sunt cerute pentru orice serviciu implicat în transmiterea banilor.

Când ne confruntăm cu monedele fiat, acest lucru se face în cteva feluri. Unul este prin interogarea clientului și întrebând lucruri ca ”de unde ai obținut aceste fonduri?”. Alta o reprezintă verificarea datelor digitale, de exemplu o bancă determină originea unui transfer bancar.

În acest teren al bunurilor digitale stocate pe blockchain, lucrul devine dificil.

Bunurile de pe rețelele monedelor digitale sunt ”pseudo anonime”. În timp ce colectarea informațiilor direct de la clienți este posibilă, verificarea digitală este mai puțin directă. Este nevoie de programe și servicii pentru a umple golurile de cunoștințe.

Situația salvată de clusterizare

Clusterizarea permite o analiză în profunzime a analizei de date pentru tranzacții pe blockchain. Corelează tranzacțiile în așa fel încât sursa și destinația fondurilor să poată fi determinată mai bine.

Acest lucru scade fungibilitatea unui bun digital, abilitatea unui bun de a fi substituit pentru altul. Permite de asemenea o monitorizare mai bună a încercărilor de spălarea banilor.

Când este implementată corect, se pot obține următoarele date prin clusterizare:

• Un set de adrese controlate de aceeași entitate
• Transferuri de fonduri între două entități cunoscute
• Corelarea a două entități diferite
• Istoria fondurilor venite prin clustere trecute.

Se fac eforturi de cercetare care studiaz[ aceast[ problemă. Unul dintre acestea este printr-un prioect open source ”Bitiodine” făcut de Michele Spagnuolo, care a lucrat la Google. Puteți citi lucrarea Bitiodine aici (https://miki.it/pdf/thesis.pdf)

O implementare open source poate fi testată pe Bitiodine.net, care este în acest moment găzduit pe un server bare metal 512GB RAM 40-Core donat către Bitaccess. Clusterizarea rapidă are nevoie de multă putere de procesare.

Cum funcționează clusterizarea?

Sunt mai multe metode pentru a face cluster al tranzacțiilor, pentru că nu sunt complicate. O metodă foarte simplă este să monitorizezi inputul tranzacției.

În tranzacția de mai sus, puteți vedea că inputul (din stânga) este folosit pentru mai multe adrese pentru a face trimitere către o destinație (în partea dreaptă). Clienții bitcoin folosesc tranzacții multi-input pentru a evita să trimită mai multe tranzacții.

Asta înseamnă că de fiecare dată când o tranzacție are mai multe adrese de input, putem presupune cu siguranță că acele adrese aparțin aceluiași portofel.

Asta se întâmplă pentru că se cere parola privată pentru aceste adrese pentru a semna tranzacția.

Extrapolând și mai mult aceste date pe blockchain permite formarea unor clustere de adrese. Aceste clustere, ca rezultat, sunt puncte de date și sunt mult mai mari ca dimensiune decât o singură tranzacție. Coinjoin folosește aceleași date pentru a împrăștia clusterizarea și pentru a ascunde sursa monedelor.

Să vedem câteva exemple

Un serviciu interesant disponibil la cheie este WalletExplorer. Acesta este un explorer de block care încearcă să clusterizeze adresele. Scorechain oferă un serviciu similar gratuit.

De exemplu, poți să te uiți la toate adresele unui procesor al unui comerciant obișnuit aici, care are în acest moment 172000 de adrese.

Aici  avem alt link interesant. Este ultimul cluster de portofel cunoscut al unei piețe de pe dark web, similară cu Silk Road. Are în jur de 500 000 de adrese în cluster.

Ceea ce sugerează această analiză este că aproape toate serviciile accesibile public pot fi foarte ușor monitorizate. Volumele de tranzacții, tranzacțiile pe zi etc, toate sunt disponibile public. Nu doar asta, dar adresele clienților sunt și ele la îndemână.

Aici  este un exemplu de astfel de client. Folosind câteva căutări simple, putem vedea că acest client folosește atât un procesor de comerciant cât și dark market destul de frecvent.

Se pare că unele dintre tranzacțiile acestui client direcționează fonduri de la un cluster dark market către clusterul de comerciant. Chiar dacă nu se cunoaște public identitatea clientului, este clar că folosește ambele servicii.

Ce înseamnă asta pentru utilizatori și companii?

Primul lucru pe care ni-l putem da seama este că utilizatorii divulgă mai multe informații personale despre ei decât își închipuie.

Utilizatorii divulgă în general indirect faptul că sunt clienți ai altor servicii.

Pentru companii, acest lucru poate fi util pentru mai multe scopuri. Comapniile pot să creeze politici interne pentru a refuza fonduri despre care simt că nu aderă la termenii și condițiile lor.

Schimburile, portofelele și companiile de brokeraj pot să aibă o imagine mai clară despre cine sunt clienții lor, cât de des tranzacționează, ce venituri au și ce servicii folosesc. Poate fi de asemenea folosit pentru suport. Dacă un client are o cerere făcută către suport, serviciul are o idee mai bună legată de portofelul pe care îl folosesc și îl pot asista mai bine.

Cine are acces la aceste informații?

Din păcate, accesul la aceste funcționalități este restricționat și este doar la îndemâna companiilor care plătesc pentru serviciile de clusterizare.

Asta înseamnă că într-o anumită măsură comunitatea bitcoin este într-un fel dezavantajată. Cei mai mulți utilizatori bitcoin nu au acces la cele mai noi unelte de clusterizare. Ca rezultat, s-ar putea să nu fie conștienți ce tip de infomrații dezvăluie în mod indirect.

Capabilitățile uneltelor private depășesc de departe cele disponibile public menționate în acest articol.

Ce urmează?

1. Comunitatea bitcoin trebuie să fie mai conștientă de implicațiile asupra securității și confidențialității de date pentru acest tip de analiză. Bitcoinul nu este anonim. Clienții trebuie să fie conștienți ce le permite confidențialitatea bitcoin și ce nu.
2. Este nevoie de mai multă dezvoltare open source în analiza blockchain. În acest moment, există câteva proiecte open-source active pe acest subiect.
3. Companiile trebuie să înțeleagă capabilitățile acestor unelte și să își creeze politicile în funcție de asta. Per total, clusterizarea este un lucru bun. Permite un compromis interesant între confidențialitate și supunerea la reglementări. Cu toate acestea, utilizatorii de bitcoin trebuie să fie conștienți de acest lucru iar companiile și guvernele trebuie să fie conștiente de limitări.

Sursa – Moe Adham