Directorul Telegram, Pavel Durov, se luptă cu autoritățile rusești, după ce acestea au blocat pe 16 aprilie aplicația de mesagerie. Blocajul a venit ca urmare a faptului că aceștia au refuzat să se conformeze la un mandat judecătoresc care să ofere acces la mesajele criptate ale utilizatorilor, conform publicației Reuters.
Cel care a inițiat aceste mișcări de trupe este Alexander Zharov, director al organizației de supraveghere Roskomnadzor, care în tot procesul a blocat și 18 sub-rețele și diferite adrse de IP care aparțineau celor de la Amazon și Google.
„Deocamdată am informat ambele companii că un număr semnificativ de adrese de IP localizate în cloud ale acestor două servicii au intrat sub blocaj din cauza acestor hotărâti judecătorești”, a comentat Zharov.
Acesta a mai spus și că Telegram are potențialul să fie folosit de teroriști pentru a da „atacuri coordonate” Rusiei și vecinilor lor.
Apărarea pare însă o cauză deja pierdută, dar Durov refuză să renunțe. Clienții Telegram au primit de dimineață următoarea notificare:
„În ultimele 24 de ore, Telegram a fost pus sub interdicție de furnizorii de Internet din Rusia. Motivul este faptul că am refuzat să le dăm agențiilor de securitate rusești parolele de criptare. Pentru noi, aceasta a fost o decizie simplă. Le-am promis utilizatorilor noștri confidențialitate 100% și am prefera să nu mai existăm pe piață decât să ne încălcăm această promisiune.”
Între timp, Durov și-a mutat contul pe VK – o rețea socială rusească – pentru a explica că va oferi recompense în bitcoin companiilor și indivizilor care rulează servere proxi și rețele private virtuale (VPN-uri). Acesta spune că „se bucură să doneze milioane de dolari” din portofelul lui personal ca să ilustreze și să ajute cauza, notând că atât VPN-urile cât și serverele proxy reprezintă o luptă împotriva obstacolelor puse de autoritățile rusești.
Serverele proxi se comportă ca un țesut conector între clienți și alte servere. În mod normal, acești clienți caută informații sau resurse din afara serverelor și în acest fel se leagă de un server proxi, care decide care este cea mai bună metodă să simplifice și să controleze complexitatea datelor furnizate. Pe lângă asta, serverele proxi oferă anonimitate utilizatorilor și pot să fie folosite pentru a scăpa de blocajele puse pe anumite adrese de IP.
VPN-urile extind o rețea privată peste una publică și le permit utilizatorilor să trimită și să primească informații fără să își dezvăluie identitatea. Conform spuselor lui Durov, ambele sisteme au nevoie de finanțare de la terți. Acesta îi îndeamnă pe cei care își permit să intre alături de el în această luptă cu autoritățile.
După cum arată ultimele 24 de ore, autoritățile rusești care supraveghează problema sunt forte dispuse să blocheze milioane de adrese de IP de găzduire în cloud fără să țină cont de pierderile pe care le suferă diferitele proiecte.
Doar 7% din utilizatorii de Telegram sunt din Rusia. Durov spune însă că interdicția recentă este „neconstituțională” și a comentat că amenințările la confidențialitate și principii este mai importantă decât cifrele.
„Chiar dacă pierdem întreaga piață rusească, creșterea organică a platformei Telegram în alte regiuni o să compenseze pentru această pierdere în câteva luni”, a spus Durov. „Este touși important pentru mine personal să mă asigur că facem tot ce se poate pentru utilizatorii noștri din Rusia.”
