Aproape în fiecare zi se lansează ICO-uri noi pe blockchainul ethereum. ”Balenele” au devenit între timp un subiect incomod.
Cumpărând sume mari de fise, acești traderi care au bani mari de investit scot din ecuație investitorii mai mici. Nu numai că se folosesc de puterea de cumpărare, dar în unele cazuri profită de dinamica pieței și pun comisioane de tranzacționare mari la cumpărare. În luna mai, un investitor a ajuns să plătească un comision de 6000 de dolari ca să se asigure că primește fisele înaintea celorlalți cumpărători.
De ce este asta o problemă? Pentru că atunci când unul sau doi investitori dețin marea majoritate a monedelor, au deja statut de bancă centrală și pot manipula foarte bine piața.
Dezvoltatorul Nick Johnson crede că a găsit o metodă de a distribui monedele uniform. În același timp, soluția lui ar putea să decongestioneze rețeaua ethereum. Trebuie să spunem și că Johnson este unul din programatorii blockchain veterani. Este angajat la Fundația Ethereum, un non-profit elvețian care administreazî proiectul lui Buterin.
Ideea lui este să trateze ICO-urile mai degrabă ca pe niște licitații și să împartă vânzarea pe mai multe zile, în loc de câteva ore. În baza acestor idei, Johnson a propus un nou format de contract smart pentru vânzarea de monede. Noua metodă ar putea avea impact pe piață dacă este implementată la scară largă.
ICO-uri corecte, evaluate la adevărata valoare
Ideea lui Johnson este o vânzare bazată pe licitații de tip Vickrey. Este vorba de o formulă de licitație oarbă, în care sumele licitate nu sunt făcute publice. Se consideră că atunci când participanții nu sunt influențați de sumele licitate de alții, vor licita cel mai probabil o sumă mult mai apropiată de valoarea reală a obiectului.
Cum funcționează sistemul
Prima dată, vânzătorul (sau proprietarul proiectului) alege un număr maxim de jetoane pe care le va vinde, sau un număr maxim de fise ether pe care vrea să le strângă. Johnson bănuiește că în majoritatea situațiilor, suma de fise va rămâne variabilă iar numărul de ether va fi fix.
Mai apoi, vânzătorul anunță perioada în care se va desfășura licitația. Cumpărătorii trimit apoi prețul maxim pe care sunt dispuși să îl plătească pentru o fisă și numărul de fise pe care vor să îl cumpere.
Când se încheie licitația, vânzătorul calculează prețul optim, în funcție de sumele licitate. Abia în acest moment sunt dezvăluite cifrele. Toată comunitatea poate să vadă care sunt adresele care au licitat și ce sume au propus.
După ce se stabilește prețul optim, cei care au licitat la acel preț sau la un preț mai mare pot să încaseze fisele. Cei care au licitat la un preț mai mic, vor primi înapoi fisele ethereum.
Calculul prețului optim este singura parte a metodei propuse de Johnson care se va face în afara blockchainului ethereum. Chiar și așa, vânzătorii au toate motivele să calculeze prețul corect. Prețul optim este acela cu care strâng cei mai mulți bani vânzând un număr minim de fise.
Johnson recomandă de asemenea ca vânzătorii să publice prețul optim și să facă publice sumele licitate în același timp. În acest fel, cei care au licitat pot să verifice dacă prețul a fost calculat corect.
Codul, disponibil pe GitHub
Deocamdată Johnson a pus codul Solodity pentru dovada de concept pe GitHub. Avertizează însă că soluția lui nu a fost încă testată și că nu ar trebui să fie folosită în producție. Mai mult, a spus că deși nu are timp să finalizeze proiectul, poate să verifice codul dacă este cineva interesat să se implice.
Mai multe detalii pe CoinDesk