Dacă asculți toată vâlva care se face în jurul bitcoinului și blockchainului în perioada asta, o să pară că rezolvă toate problemele lumii noastre moderne. Vine curând Web 3.0 – o nouă eră digitală. Nici o industrie nu o să rămână neatinsă, nici sistemele de sănătate, nici guvernele, finanțele sau vânzările. Este foarte posibil, ca să îl cităm pe autorul Antonio Garcia Martinez: „Aroganța monumentală de a presupune că leacul pentru problemele noastre sociale stă într-un viitor încă neinventat, când de fapt stă într-un trecut uitat.” Putem să învățăm la fel de mult din istorie pe cât putem descoperi prin noile tehnologii.

Ăsta este motivul pentru care marxismul te ajută să înțelegi mai bine cum stau lucrurile cu moneda bitcoin.

Citind lucrarea lui Satoshi

Lucrarea originală a lui Satoshi Nakamoto îți face mintea să explodeze. Este o lucrare remarcabilă.

Și totuși, sunt câteva întrebări la care nu răspunde:

Ce evenimente influențează ideile din spatele bitcoinului? De ce a decis autorul să rămână anonim? Este bitcoinul exact ce spune Satoshi că este? A ieșit așa cum și-a dorit el?

Se poate ca răspunsurile la astfel de întrebări să i se potrivească și lui Satoshi și lui Marx.

„Geniul este creativ, dar nu este previzibil”

Atât Marx cât și Satoshi au venit cu o viziune bine articulată despre viitor. Nici unul nu a putut să prezică felul în care ideile lor îi vor influența pe alții sau cum vor fi implementate. Și nici unul dintre ei nu a avut control asupra propriei creații

Geniul este adeseori reacționar

Ideea lui Marx despre comunism și economie a fost influențată de acest mediu. Este același mediu care influențează propagarea ideilor lui – o teamă de industrializare. Mai exact, faptul că tehnologia o să scoată de pe piața muncii lucrătorii.

Ironia este că în felul ăsta descriem mediul nostru de azi, odată cu apariția inteligenței artificiale.

Termenul „ludit” se referă la un grup dintr-o perioadă care este împotriva tehnologiei. Aceste schimbări, și inegalitățile uriașe dintre industriali și lucrători, l-au făcut pe Marx să critice intens capitalismul și să propună un sistem comunal.

Bitcoinul este și el un produs al mediului. Lucrarea albă a lui Satoshi a fost publicată întâi în 2008, la scurt timp după recesiunea din 2007. Evenimentul a dus la o erodare a încrederii publiclui în instituțiile financiare. Această eroziune nu a fost încă reparată. S-a născut ideea de a ocoli instituțiile.

Eliminarea centralizării

Marx și Satoshi și-au abordat fiecare problemele într-un mod oarecum similar. Marx susținea un sistem fără stat, în care lucrătorii controlează metodele de producție. Proprietatea privată ar fi abandonată pentru noțiunea de proprietate comună, iar statul „o să se ofilească”.

Desigur, ofilirea nu s-a întâmplat în țările în care comuniștii au preluat puterea. S-a întâmplat chiar opusul, cu rezultate îngrozitoare.

Satoshi a căutat să elimine intermediarii financiari – băncile și companiile de carduri de credit care au controlat fluxul de valori al lumii. A dat în loc o rețea peer-to-peer, fără autoritate centrală. Rețeaua este construită atent în așa fel încât nimeni să nu poată să influențeze cu rea voință tranzacțiile.

Diavolul stă în detalii

Pe cât de genială este ideea de bitcoin, realitatea sa astăzi este fără îndoială diferită de ce a vrut să facă Satoshi. În lucrarea albă, bitcoinul este descris astfel:

„O versiune pur peer-to-peer de bani electronici care permite să se facă plăți online direct de la o persoană la alta, fără să mai treacă prin instituții financiare.”

Deși nu este neapărat neadevărat, nu așa este azi folosit bitcoinul.

Satoshi nu a prevăzut dificultățile bitcoinului de a se scala pentru a face miliarde de tranzacții. Comisioanele pentru cumpărarea și vânzarea de bitcoin, dar și faptul că rețeaua nu este capabilă să proceseze în timp util tranzacțiile, au schimbat natura lui. Este acum folosit mai puțin ca o metodă de plată și mai mult ca stocare de valori digitale.

Utilizarea principală a bitcoinului în ziua de astăzi este ca instrument de speculă. Mulți traderi sunt tentați de pendulările ample de preț. Nu așa și-a dorit Satoshi să se facă adopția.

Marx, așa cum am spus mai devreme, nu a reușit nici el să anticipeze felul în care ideologia o să fie folosită pentru a manipula și exploata populația. Ideea unei economii fără stat a devenit, în practică, totalitarism. Populiștii care pretindeau că urmăresc interesul muncitorului, au fost corupți de puterea care li s-a dat.

Ce lasă în urmă marxismul și descentralizarea

Cu toate acestea, și bitcoinul și gândirea marxistă continuă să existe, în forme adaptate.

Marxismul a influențat niște mișcări muncitorești în SUA, iar criticile pe care Marx le aduce capitalismului sunt repetate astăzi de economiști și de cei care vor să schimbe lumea. Mai mult, unele națiuni au adoptat democrații socialiste, promovând o formă mai comună de capitalism.

Cât despre bitcoin, viitorul său ne joacă în fața ochilor. S-ar putea să nu fie soluția finală – o frază care în sine are bagaj istoric – pentru plățile P2P. Dar ca și valoare digitală, a revoluționat felul în care oamenii stochează valori.

Marx și Satoshi au fost amândoi minți strălucite, iar creațiile lor vor continua să influențeze generațiile care urmează. Asta nu înseamnă că au știut sau au putut să controleze ideile pe care le-au generat. Putem să le onorăm darurile dar să recunoaștem că nu au venit cu răspunsul întreg, perfect.