În dimineața zilei de 22 martie a avut loc atacul de la Bruxelles în care, cel puțin la ultima numărătoare, muriseră 34 de persoane. Deocamdată se caută vinovații, iar printre aceștia, ne punem întrebarea dacă moneda virtuală se află printre suspecți.

Atacurile frecvente din Europa sunt deja o realitate tristă. Atacul de la aeroportul din Bruxelles și din stația de metrou Maalbeek au venit la doar patru luni distanță de atacurile din Paris. Aceste tipuri de atacuri teroriste înseamnă că finanțarea terorismului este o problemă serioasă pentru agențiile de securitate, guvern și public.

Criptomonedele sunt din ce în ce mai mult sub observație. Există șanse să curățăm ecosistemul bitcoin de buruieni, de utilizarea ilegală a monedei virtuale de către teroriști și de către simpatizanții acestora? Toată împletitura de reglementări guvernamentale poate să dărâme bitcoinul? Să explorăm răspunsurile la aceste întrebări

Vor distruge  atacurile teroriste moneda digitală?

Bitcoinul, la fel ca alte criptomonede, se află sub lupa guvernelor. De fapt, Uniunea Europeană se gândește să strângă șurubul monedelor virtuale, atât pentru bitcoin cât și pentru cardurile prepay. Blocul multinațional vrea să aducă reglementări mai stricte începând cu luna iunie 2016.

Noi unelte financiare cum ar fi moneda digitală crează noi provocări în termeni de a combate finanțarea terorismului. Infractorii sunt din ce în ce mai versatili și schimbă rapid canalul dacă cel existent devine prea riscant.

Reținerile guvernelor nu sunt complet nefondate, din moment ce atacatorii din Paris au folosit carduri preplătite pentru a achita nota de plată la hotel.

Ce acțiuni se iau?

Trebuie să începem prin a spune că banii fiat emiși de guvern sunt de neurmărit în forma de bani gheață. Eric Grill de la CoinOutlet, furnizor de ATM-uri bitcoin, a spus că ”monedele virtuale sunt o formulă groaznică pentru finanțarea terorismului. Este mai bine să folosești bani cash, fiat, pentru că nu pot fi urmăriți.”

Moneda bitcoin, pe de altă parte, folosește tehnologia blockchain, care pune toate informațiile despre tranzacții pe un domeniu public. De fapt, cazul Silk Road a ilustrat foarte bine felul în care, odată ce un portofel bitcoin a fost legat de un suspect dintr-o anchetă, căutarea tranzacțiilor devine relativ simplă pentru procurori.

Lucrarea ”Un pumn de bitcoini – caracterizarea plăților între oameni fără nume”, a cercetătorilor de la Universitatea din California, San Diego, aruncă o privire mai atentă la felul în care pot fi urmăriți bitcoinii.

Finanțarea terorismului cu bani gheață

Trebuie să reținem că terorismul internațional s-a autofinanțat cu mult înainte de apariția monedelor virtuale, cardurilor prepay say transferurilor de fonduri electronice. Oricine a fost sau a trăit în Asia de Sud, Africa sau Asia de Vest știe despre tranzacțiile Hawala, care erau folosite frecvent de Al Qaeda înainte de atacurile din 11 septembrie. În aceeași măsură, banii gheață sau fiatul au fost alegerea favorită pentru multe operațiuni teroriste pentru că nu pot fi urmăriți sub nici o formă. Aaron Koenig, fondator și organizator al Bitcoin Exchange Berlin, primul schimb bitcoin în persoană din Europa, este de aceeași părere.

”Monedele virtuale ca dolarul american sau moneda euro pot fi create din nimic de băncile centrale și sunt folosite pentru a finanța tot felul de teroriști, atât prin guverne cât și prin organizații teroriste. Așadar cred că ar trebui interzise. Doar banii adevărați ca aurul, argintul și bitcoinul ar trebui permise”

Banii sunt doar o unealtă în mâinile oamenilor, iar ei au puterea să facă bine sau rău cu ei. Bitcoinul este o metodă deschisă, transparentă și sigură pentru transferul de bani, ceea ce este poate mai sigur decât unele dintre metodele mai tradiționale ca banii emiși de guvern.

”Punctele de translație ale monedei digitale, atunci când cumperi sau vinzi, sunt supuse acelorași obligații ca orice altă instituție financiară” spune Juan Llanos, moderator,  lector și organizator de conferințe pe tema criptomonedei. ”Schimburile de bitcoin din SUA și Europa trebuie cel puțin să se supună reglementărilor AML/CFT. Aceste reglementări conțin măsuri de detectare, cum ar fi obligativitatea de a  obține și verifica identitatea tutoror participanților la o tranzacție, obligația de a monitoriza și investiga activitatea tranzacțională și obligația de a trimite diverse rapoarte relevante autorităților”