Din știrile recente, ați aflat deja că George Soros intră pe piața criptomonedelor. Mulți investitori au început să speculeze care ar fi impactul probabil.

Una dintre ideile faimoase ale miliardarului ar putea să fie chiar mai importantă pentru a înțelege cum funcționează piața, cu sau fără participarea lui.

Pentru cei care nu sunt familiarizați cu acest palindrom puternic – în lumea economiei și finanțelor, George Soros este un om de temut. Este cel care „a spart banca centrală a Angliei” și a făcut un miliard de dolari într-o singură zi, pe 16 septembrie 1992. Ziua a rămas cunoscută ca Miercurea Neagră. Acesta este un jucător instituțional care are puterea să facă și să desfacă orice monedă, fie ea fiat sau digitală.

George Soros a atribuit succesul avut în parte faptului că pricepe ceea ce el numește reflexivitate. În termeni simpli, teoria spune că investitorii își bazează deciziile nu pe realitate ci pe ceea ce percep ei ca fiind realitate.

Conform teoriei reflexivității, sunt două realități – cea obiectivă și cea subiectivă. Soros a explicat că aspectul subiectiv acoperă ce are loc în mintea omului, iar cel obiectiv este ce are loc în realitatea externă.

Reflexivitatea face legătura între două sau mai multe aspecte ale realității. Crează o cale interconectată, un du-te-vino între cele două. În acest fel, acțiunile rezultate din fiecare dintre realități, cea obiectivă și cea subiectivă, va afecta percepția investitorilor și deci și prețul. George Soros a dat ca exemplu criza financiară din 2008, care ilustrează teoria.

După părerea lui, piețele sunt într-o divergență constantă față de realitate și departe de a reflecta toate datele disponibile. Reprezintă practic o viziune aproape distorsionată a realității.

„Gradul de distorsiune variază de la un moment la altul”, a scris la un moment dat Soros. „Uneori este foarte nesemnificativ, alteori destul de pronunțat. Fiecare bulă are două componente. Un trend de bază care câștigă în realitate și niște preconcepții legate de acel trend.”

Continuă prin a explica faptul că atunci când se dezvoltă un feedback pozitiv între trend și preconcepție, „este pus în mișcare un proces de tipul bulă-spargere”. Aceste teorii au fost testate de feedbackul negativ. Dacă este destul de puternic pentru a supraviețui testelor, atât trendul cât și preconcepțiile or să fie ranforsate.

Aproape o religie

Așadar, cum se aplică această teorie pe piața criptomonedelor? Pentru început, vedem aceste bucle de feedback.

Cu cât mai mulți oameni au o părere bună despre bitcoin, cu atât mai mult o să crească prețul bitcoin, și invers. Asta s-a întâmplat anul trecut, când prețul a crescut și a atras mai mulți utilizatori, ceea ce a pompat și mai mult prețul atrăgând și mai mulți oameni.

Piețele cripto sunt la fel de supuse la acest fenomen de exuberanță irațională, înclinații subiective și oameni cu păreri ca orice altă piață, spune Omri Ross, asistent la Universitatea din Copenhaga și director la Firmo Network, un startup de contracte smart.

Mai mult, mentalitatea de cult a comunității amplifică aceste efecte, după spusele lui.

„Reflexivitatea actorilor economici este confirmată de proliferarea subculturilor sau grupurilor de fani care apar în jurul diverselor proiecte”, a spus Ross. „Pe piața tânără și volatilă a critpomonedelor, credințele aproape religioase despre aprecierea prețului, cu referință la modelele de evaluare intrinsecă, pot să fie observate în orice zi.”Â

O altă zonă în care se aplică reflexivitatea, o perioadă, este în sectorul ICO. Momentumul crește prețul, după cum spune Shane Brett, co-fondator și director la GECKO Governance.

„Recent, discuțiile despre reglementări, ca să nu mai spunem de ICO-urile frauduloase, i-au făcut pe unii investitori să se retragă”, spune Brett. „În schimb, investitorii instituționali vor să învestească în piață, dar în absența conformităților, rămân pe margine, contrazicând această teorie.”

Nu știe nimeni cu adevărat care sunt efectele pe termen lung ale intrării lui George Soros pe piața cripto, la doar luni după ce s-a întâlnit cu elitele de la Davos și a spus despre bitcoin că este o bulă. Oricum, lucrurile or să devină palpitante.

Putem să învățăm din teoriile lui despre relația circulară dintre cauză și efect și despre rolul funcțiilor cognitive într-o piață nouă, volatilă și în dezvoltare.