Ieri un client Coinflux s-a plâns pe un canal românesc de Telegram că schimbul l-ar fi păgubit de 30 de bitcoini pe care îi administra pentru o prietenă. Agitat, omul încerca să explice că a vrut să schimbe bitcoinii în fiat și că operatorii schimbului nu i-au mai trimis banii în cont. S-a lovit, după spusele reprezentanților schimbului, de legile de cunoașterea clientului.

Șirul evenimentelor, după cum îl descrie păgubitul este următorul: le-a scris celor de la Coinflux cum că vrea să își creeze un cont nou. A îndeplinit cerințele standard pe care le-a discutat din timp cu administratorii (autentificare cu buletinul de identitate, numărul de telefon și adresa de email). După ce a trimis banii în cont, a fost contactat de un reprezentant al schimbului care i-a cerut și un extras de cont, ca dovadă de proveniență a banilor. Între timp, cei de la Coinflux i-au blocat, se pare, fondurile, cei 30 de bitcoini care la cursul de azi valorează mai bine de 124 000 de dolari.

Acesta ar fi fost se pare notificat de către un administrator al chatului implementat pe site că au fost contactate autoritățile competente și că urmează… proceduri legale prin care să se investigheze proveniența banilor. Încă este neclar dacă Vlad Nistor, directorul schimbului, este cel care a contactat, în mod voluntar, autoritățile sau dacă banii au fost interceptați de ANAF ori de OSB. Din discuția aprinsă de pe Telegram, reiese că Nistor a ales să interpreteze că legea îl obligă să semnaleze instituțiile statului în legătură cu tranzacția.

„Avem obligații legale conform legislației din România și Directivei Europene 849 pe care dacă nu le respectăm suportăm consecințe serioase. Nu risc să fac închisoare pentru cineva care refuză să trimită un document justificativ.” Explică Vlad Nistor, director Coinflux, pe canalul de Telegram. ”Răspunsul este momentan la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, lucru care s-a comunicat avocatului care ne-a contactat în numele doamnei[…]. Oficiul are termen 2 zile lucrătoare să decidă ce se întâmplă cu banii.”

Obligațiile legale

Știrea a dat o lovitură serioasă comunității. Coinflux este unul din schimburile de bitcoin populare la noi în țară, iar oamenii își schimbă criptomonede la ei din 2015. Un an mai târziu, în 2016, Vlad Nistor se lăuda în presa mainstream cu o cifră de afaceri de 500 000 de euro, câștigați de pe urma unor tranzacții ”deosebite”.

Se pun însă două probleme importante. În primul rând,  dacă este adevărat că situația este investigată de instituțiile statului (pentru – nici mai mult nici mai puțin decât finanțarea terorismului ori spălare de bani) Vlad Nistor și-a expus afacerea (și pe sine) altor nereguli. Directiva Europeană 2015/849 pe care el o invocă spune clar că acesta nu are voie să îl informeze pe cel cercetat că este luat în vizor de autorități.

„…Ar trebui să existe scutiri de la orice obligație de raportare a informațiilor obținute fie înainte de o procedură judiciară, în timpul acesteia sau după aceasta, fie în cursul evaluării situației juridice a unui client.” Spune articolul 9 al directivei.

Disperat, omul ne spune că a mai schimbat în trecut, în numele lui, sume de peste 25 de bitcoini fără probleme și ne-a arătat extrase. Este adevărat că acum valoarea bitcoinului a crescut, dar bitcoinerii au în continuare sume mari pe care le-au câștigat încă de pe vremea când moneda era mult mai ieftină. Nu înțelege de ce acum tranzacția nu s-a efectuat.

Legislația este în ceață

Comunitatea bitcoin, și cea românească și cea internațională, se lovește frecvent de problema lipsei de reglementări. Bitcoinul este o criptomonedă nouă, bazată pe o tehnologie pe care nici guvernele, nici avocații și nici contabilii nu au reușit încă să o încadreze. Realitatea este că lucrăm cu toții pe o piață confuză din punct de vedere al legislației. Chiar cu cele mai bune intenții, este dificil să respecți niște legi slab definite și să găsești o încadrare juridică pentru activitățile de trading și de minare.

De fapt, să nu uităm că facem parte dintr-o comunitate de entuziaști care participă, pe banii proprii, la cel mai mare experiment social, politic și economic din istorie – experiment care este urmărit cu interes și de autorități, și de guverne și de cercetători.

Pe GoanaDupăBitcoin, din ultimele 10 000 de vizite urmărite de StatCounter (aproximativ ultima săptămână), 639 sunt într-un fel sau altul legate de legislația și de plata taxelor pentru criptomonedă. Printre cuvintele cheie se numără ”bitcoin ANAF”, ”unde înregistrez bitcoin câștig”, ”taxe pe bitcoin”, ”bitcoin este legal ?”, ”legislație bitcoin”, ”impozit pentru criptomonede”, ”contabilitate criptomonede”, iar lista continuă.

Cei care sunt cu adevărat pasionați de criptomonedă nu o folosesc pentru activități ilegale. Aici intră și evaziunea fiscală, adică neplata taxelor pe profiturile câștigate din trading, mai ales dacă tranzacționezi sume foarte mari.  Problema este că majoritatea nu știu de unde să înceapă procedurile.

”Eu am BTC care la cursul actual valorează aprox. 130 000 Euro. M-am consultat cu un avocat și un contabil care mi-au spus lucruri diferite, dar în concluzie nu au știut să îmi spună singur cât trebuie să plătesc taxe pe ei, pentru că nu există legislație pentru BTC în România.” Scrie un utilizator pe BitcoinTalk, pe subiectul ”Fiscalitate bitcoin”. Are 50 de mesaje, dar nici o concluzie finală. În final, fiecare face după cum consideră și după cum are noroc la consultanță.

Ce ar fi trebuit să facă utilizatorul?

Desigur, la prețul actual, 30 de bitcoini reprezintă o sumă mare. Ideal ar fi fost ca în trecut utilizatorul să fi plătit impozite pe profit câștigat de pe urma bitcoinului. Problema este că din câte se pare este prima tranzacție de bitcoin făcută în numele său. O discuției în prealabil cu banca sau cu cei de la ANAF ar fi fost ideală.

Unii au spus că ar fi trebuit să se înregistreze ca persoană fizică la ANAF și să plătească impozitul de 25-30% din profit (nu din suma totală). Problema este că nu există nomenclator pentru aceasta.

Taxa la ANAF este de 16% din profit. Nu se spune nimic explicit despre bitcoin, însă cei mai mulți bitcoineri aleg această formulă. Asta înseamnă că utilizatorul trebuie să aducă înscrisuri prin care să dovedească de unde a cumpărat bitcoinii, la ce preț și când. Mulți bitcoineri fac tranzacțiile între ei, la evenimente și meet-up-uri. Și platforma LocalBitcoins este foarte populară. Alții au minat acum 5-6 ani acasă câteva sute de bitcoini. Acestea sunt lucruri care trebuiesc discutate cu avocați și contabili, care cu siguranță vor veni cu soluții diferite.

Din punctul de vedere al celor de la Coinflux, oricare dintre activitățile de mai sus reprezintă spălare de bani.

Problema este subiectivă pentru că oricum unii consultanți îți vor spune că nu trebuie să plătești nimic, pentru că bitcoinul este valută, fie ea și digitală. În realite, legal bitcoinul nu este nici valută, nici bun, nici monedă.

Ce ar fi trebuit să facă cei de la Coinflux?

După părerea unora, acțiunea lui Vlad Nistor nu aduce nici un beneficiu nimănui. În condițiile legilor difuze, nici nu ar fi existat vreo obligativitate express ca acesta să îl reclame pe utilizator.

În primul rând, în ciuda a ce spune Vlad Nistor,  Coinflux nu era obligat să raporteze nimic nici unei autorități. Ca și companie privată, el putea doar să refuze să lucreze cu un client care îi ridică suspiciuni.

Vlad Nistor a ales cea mai dură variantă posibilă. Aparent i-a blocat fondurile, apoi l-a raportat la Oficiul pentru Spălare de Bani. Dacă este așa, nu a procedat conform legii, pentru că doar o instituție financiară a statului poate bloca ori confisca bani.

Nimic în limba maternă

Din cele trei schimburi existente în România, BTCXchange, Bitcoin România și Coinflux, aceștia din urmă au cea mai lungă pagină de termeni și condiții. Sunt singurii care nu au termenii și condițiile în limba română.

”În primul rând, au termenii de funcționare în limba engleză. Și în română te împleticești cu legislația, în engleză…dumnezeu cu mila pentru mulți dintre noi” îmi explică utilizatorul. ”Dacă funcționează în România, de ce nu au termenii și condițiile și în limba română? Așa mi se pare normal!”

Coinflux stipulează …clar (dar nu și în limba maternă a operatorilor și a unora dintre clienți) că au voie să închidă conturile discreționar. Chiar dacă nu vorbesc explicit despre aproprierea, confiscarea sau blocarea fondurilor, au mai multe articole în care explică că vor colabora cu instituțiile statului conform legilor în vigoare.

Ținând cont de scrupulozitatea lor de acum, nu au informații despre procedura pe care o urmează în caz de suspiciune. Menționează în mai multe rânduri că vor colabora cu instituțiile statului, fără să spună și care sunt condițiile în care își raportează clienții. Este adevărat că în User Agreement spun că pot închide conturile discreționar, dar nicăieri nu se menționează că pot să sechestreze, blocheze sau confiște fondurile.

Avocații sugerează că ar fi fost foarte bine ca pe site să fi avut și un formular prin care clientul să poată declara pe proprie răspundere proveniența banilor.

O chestiune de interpretare?

Interesant este că cei de la Coinflux sunt singurii care interpretează anumite legi (care nici măcar nu au legătură cu bitcoinul) ca obligându-i să își raporteze clienții. Este de altfel primul caz de acest fel în comunitatea romnească și internațională.

BTCXchange, alt schimb creat tot sub jurisdicție românească, stipulează într-un singur paragraf doar faptul că legislația în ceea ce privește criptomonedele este neclară.

”Structura afacerii, la fel ca și serviciile noastre, consistă în posibilitatea de a cumpăra, vinde sau tranzacționa criptomonede și de a le folosi ca bunuri de achiziție într-un sistem internațional nereglementat, în care se fac plăți la liber. Serviciile pe care noi le oferim nu sunt în acest moment reglementate de legile naționale”

Angajații băncii pot să considere ei o tranzacție ca fiind suspicioasă. ”Nu facem noi proveniența bitcoinilor.” Spune scurt Max Nicula de la BTCXchange, tot pe Telegram. BTCXchange este însă înregistrat ca schimb de valută digitală. Asta înseamnă că ei s-au declarat responsabili de plata impozitelor (exclusiv TVA-ul), dar nu și clienții lor.

Ce a cerut de fapt Coinflux?

Administratorii de la schimbul cripto Coinflux au fost criticați de comunitate pe motiv că s-au comportat ca o afacere care nu cunoaște de fapt moneda bitcoin. Scopul principal al directivei este acela de a stopa spălarea de bani și finanțarea terorismului. Este o atitudine foarte neconstructivă să tratezi din scurt un utilizator de bitcoin și un client de schimb cripto ca pe un terorist sau evazionist, mai ales dacă ai o afacere în interiorul comunității și ai cunoștințe despre economia cripto.

Nu este întotdeauna ușor să aduci toate actele justificative care să arate proveniența banilor, chiar și cu cele mai bune intenții. Piața este volatilă, ceea ce presupune că se pot face profituri consistente (răsplata, de altfel, pentru că participi la un mega-experiment financiar), la fel cum poți pierde bani. Există activități de minare și trading care sunt greu de explicat autorităților și desigur, există și platforma LocalBitcoins, populară în rândurile românilor. Cei de la Coinflux știu cu siguranță de existența sa. Ne-am putea aștepta ca o afacere bitcoin să medieze și să explice instituțiilor acest tip de situație, nu să le îngreuneze utilizatorilor activitățile.

Totuși, utilizatorul bitcoin este acum angrenat în ceea ce se anunță o procedură juridică de durată și are fondurile, pe care le-ar fi putut investi în tot  acest timp, blocate.

De fapt Vlad Nistor a recunoscut pe Telegram că nu vrea decât dovada de proveniență, care din punctul lui de vedere ar fi un extras de cont care să arate că a cumpărat bitcoinii prin Coinflux sau prin alt schimb de bitcoin reglementat în România.

Comunitatea este revoltată

Oamenii se întreabă cât de departe va merge acest conflict, prin instanță și în instituții. Utilizatorul care a încercat fără succes să vândă bitcoinii spune că a depus deja o plângere penală.

Este o cale destul de spinoasă, care poate să ducă la niște reglementări mai bune sau mai proaste, în funcție de cât de bine vor înțelege autoritățile financiare criptomoneda. Cei mai mulți se tem că este un subiect care va fi explicat cu greu și că discuțiile ar putea acum începe cu stângul în urma acestui scandal. Să nu uităm că bitcoinul abia a fost lovit de un val mediatic negativ, după interdicțiile din China.

Este clar că imaginea schimbului Coinflux a fost afectată. Rămâne de văzut dacă și imaginea bitcoinului în România va avea de suferit.

Contactați, cei de la Coinflux nu au răspuns încă întrebărilor noastre.

UPDATE 29.19.2017 – Directorul Vlad Nistor de la CoinFlux a contactat GoanaDupăBitcoin vineri la ora 16.00. Ne-a explicat că nu ne poate da mai multe detalii pe problemă până la încheierea investigațiilor autorităților.