După fiascoul Cambridge Analytica, când s-a aflat că un furnizor de date terț folosea informațiile de pe Facebook în numele unor grupuri politice pentru a face profilul utilizatorilor și a-i manipula în alegeri, fondatorul rețelei sociale a avut parte de o adevărată revoltă. Oamenii s-au plâns de faptul că Facebook nu își ia în serios rolul de custode suprem al datelor clienților.

Pentru comunitatea cripto, scăderea care a rezultat în prețul acțiunilor Facebook oferă un exemplu clar pentru o problemă fundamentală – este piața criptomonedelor, în care 20 de rețele blockchain sunt evaluate undeva la 1 miliard de dolari, o bulă?

Ca să răspundem la această întrebare, trebuie să începem cu alta. Cum este posibil ca Facebook, care colectează datele de identificare ale utilizatorilor și îi conectează prin mesagerie, să aibă o valoare atât de mare?

Într-adevăr, nu pare că, consumatorii sunt nemulțumiți în vreun fel când aud că Facebook valorează aproape 500 de miliarde, sau că WeChat, o aplicație care oferă cam aceleași servicii în China ajunge cam la același preț. Chiar și Snap, un peștișor mai mic în lacul platformelor, valorează 20 de miliarde, cifră care lasă mult în urmă multe dintre rețelele mari ale criptomonedelor.

Analogia oferă un răspuns tăios la criticile că bitcoinul și alte blockchain-uri nu pot să susțină sau să justifice evaluarea lor de acum, sau să ajungă la un capital de piață care depășește ceea ce vedem azi ca un moment mai „rațional”.

O întrebare pe care ar trebui să ne-o punem este – dacă toate rețelele sociale sunt egale, folosind cam aceeași combinație de tehnologii, cum se poate să producă atâta valoare?

În definitiv, conform criticilor cripto, nu există un motiv să avem atâtea monede, dacă toate folosesc cam aceleași materiale de construcție. Aici, pe piață, avem însă dovada contrariului.

Mici diferențe în tehnologie

Ceea ce este poate și mai remarcabil este că cei care neagă valoarea tehnologiei se pot uita foarte bine pe telefonul inteligent. Or să vadă că multe aplicații – SMS, Telegram, Signal, Slack, Skype – oferă, în mare, o ușoară variațiune a aceleiași experiențe în comunicare.

Pe scurt, se pare că avem o piață mare pentru „features”, pentru diferitele funcționalități sau  variații de unelte populare.

Se poate spune că toate aceste rețele sociale sunt evaluate diferit pentru cel puțin două motive – diferențele unice dintre bazele de utilizatori, și variațiuni în ofertele pe care le au pentru comunicații în întreaga lume.

S-ar putea să folosești Snapchat dacă vrei să trimiți o poză, WeChat dacă vrei să vorbești cu cineva în Asia sau Signal dacă cauți o experiență criptată.

În acest caz, poți să vezi baza de utilizatori ca pe o formă de lichiditate, iar funcțiile aplicației ca pe niște reguli prin care cei care interacționează sunt guvernați. Unii, ca Twitter, ar putea să producă niște relații „din vedere”, în timp ce alții, ca Facebook, ar putea să fie mai familiali.

Totuși, fiecare rețea deblochează valoarea în a oferi acces unic unui anumit tip de contact. Mesajele sunt la fel, același amestec de caractere, emoticonuri și imagini.

Diferențele sunt la rețea, la felul în care este ea evaluată de utilizatori și la felul cum o folosesc.

Argument pentru multe dintre criptomonede

Se pare atunci că putem să spunem același lucru despre bani și active, prin virtutea noilor protocoale care permit exprimarea lor – blockchain-uri și criptomonede.

Aici, ne ajută să ne gândim la cât de diferite sunt protocoalele de mesagerie oferite astăzi, comparativ cu, să zicem, Bell Atlantic, sau altă companie uitată de telefonie. Dacă luăm oarecum la întâmplare niște exemple care să ne ajute din căutările Google, Bell Atlantic era la vremea respectivă evaluată la 125 de miliarde de dolari și era cea mai mare companie de telefonie americană.

Dacă examinăm datele, aflăm că tot volumul de piață a companiilor de telefonie mari, adunat, nu ajunge la cel al companiilor de comunicații de azi.

Asta implică faptul că protocolul de Internet nu a avut doar o schimbare de valoare creată deja de comunicații. Au descoperit însă mai mult decât credeam că se poate. Înarmați cu posibilitatea de a comunica cu interacțiuni foarte mici (vrea cineva să îi dea un poke lui Zuckerberg?) utilizatorii par să vrea să folosască puterea aceasta și să creeze noi izvoare de valoare.

Dacă aplicăm aceeași idee la blockchain, de ce nu ar fi posibil ca variațiuni similare să deblocheze o valoare la fel de masivă?