Imaginează-ți două bancnote de zece lei. Una este nouă și imaculată, abia ieșită din presă. Cealaltă e șifonată și soioasă.
Amândouă valorează la fel. Nu contează că bancnota soioasă a fost pe masa unui dealer de droguri sau a lui Țiriac. E bună să îți cumperi două cartele de metrou.
Asta înseamnă fungibilitate. Este una din proprietățile esențiale ale banilor, la care nu ne gândim prea mult. Când vine vorba de criptomonede, fungibilitatea este amenințată, grație în mare parte naturii transparente a blockchainului. Adresele de portofele sunt pseudonime, dar fluxul de fonduri poate să fie văzut de oricine.
Săptămâna trecută, Bitfury ne-a adus aminte de acest risc când au introdus Crystal, o trusă de scule cu care se poate urmări activitatea infracțională în registrul bitcoin.
Platforma este o încercare a celor de la Bitfury să „ajute bitcoinul să scape de asocierea cu tranzacțiile pe piața neagră”. Valery Vavilov, director la Bitfury, a spus că pachetul Crystal le va permite utilizatorilor să vadă dacă o adresă bitcoin din care primesc bani este pe lista neagră sau nu.
Bitfury a început ca o operațiune de minaret. Nu este prima companie care oferă genul ăsta de servicii de urmărire. Chainalysis, Elliptic, Skry (acum parte din Bloq) sunt deja pe piață.
Desigur, prinderea infractorilor este o misiune nobilă. Să presupunem, de dragul discuției, că infracțiunile chiar sunt infracțiuni, genul cu victime.
Supravegherea oferită de aceste companii s-ar putea să aducă și alte beneficii, ajutând startupurile să lucreze cu instituțiile financiare tradiționale. Băncile au fost refractare să servească sectorul cripto pentru că este asociat cu infracționalitatea. Dacă ar putea să demonstreze că banii clienților cripto nu sunt „murdari”, atunci am putea să atragem autoritățile de partea noastră.
Folosirea blockchainului în felul ăsta ar putea să aibă și efecte mai perverse.
Balanțe pe lista neagră
Așa cum au scris Chris Burniske și Jack Tatar în cartea lor „Cryptoassets”:
„Un pericol pentru bitcoin, mai ales pentru balanțele folosite în activități ilegale, este că dacă un schimb sau serviciu trece o balanță pe lista neagră, aceasta devine ilichidă și mai puțin valoroasă decât alte balanțe bitcoin.”
Un comerciant care vine o pereche de ciorapi de lână unui traficant de droguri s-a ruinat. Nu mai poate să cheltuiască în veci fisele murdărite (toate pe care le are în portofel).
Și asta nu e toată povestea. Burniske și Tatar continuă: „Deși este o chestiune subtilă, pierderea fungibilității ar putea să însemne decesul monedei digitale și distributive, afectând valoarea tuturor unităților, nu doar a celor folosite în activități ilegale.”
Dezvoltatorii de criptomonedă știu foarte bine care sunt pericolele și lucrează de ani de zile să le dea utilizatorilor confidențialitatea de care au nevoie. În acest fel, păstrează fungibilitatea.
Unele dintre aceste tehnici, cum ar fi semnăturile ring și zk-snarks, au fost aduse pe piață prin altcoinuri ca zcash și monero. Pierderea fungibilității, spun autorii, „este o problemă cu care monero nu o să se confrunte”. Alte îmbunătățiri de confidențialitate, ca TumbleBit, sunt în lucru și pentru bitcoin.
„În cele din urmă, provocarea este ca orice unealtă de analiză să țină ritmul cu variațiile criptomonedelor, cu accent pe provocările ridicate de cele făcute împotriva anonimității”, a spus Jason Weinstein, consultant strategic la Bitfury și veteran de 15 ani în Departamentul de Justiție din SUA.
Aceste unelte ar putea să ajungă la un consens cu reglementările.
„Dacă faci stratul contabil la fel de privat ca în cazul zcash, sacrifici o întreagă piață”, spune Charles Hoskinson, fondator și director executive la IOHK, companie care dezvoltă mai multe proiecte blockchain inclusive Cardano.
De exemplu, Agenția de Servicii Financiare din Japonia, care trebuie să aprobe criptomonedele înainte ca ele să fie listate pe schimburile autorizate din țară „nu o să listeze probabil niciodată o monedă cu grad mare de confidențialitate”, a spus acesta.
Pe de altă parte, „dacă nu construiești genul acesta de funcții, odată deanonimizate, tot istoricul financiar de la începutul istoriei o să fie expus. E mai rău ca în sistemul bancar” a continuat Hoskinson
Standarde duble?
Acestea fiind spuse, se pare că moneedele digitale au parte de standard mai stricte pentru „bani curați” decât fiatul, cel puțin decât versiunea fizică. Puțini sunt cei care citesc seria de pe bancnote. Ca să fim corecți, comparația nu este unu-la-unu, pentru că nu poți să tragi fermoarul la servietă și să o trimiți în partea cealaltă a lumii.
Satoshi a creat bitcoinul pentru ca oamenii care nu au încredere unii în alții să poată să facă tranzacții pe net. Dacă expunerea tuturor tranzacțiilor de pe blockchain ar fi prețul plătit pentru încredere atunci Satoshi a considerat că adresele pseudonime mitighează riscurile.
Transparența radical este adesea promovată ca o funcționalitate a tehnologiei blockchain. S-ar putea să și fie, pentru unele intreprinderi și guverne. În lumea bitcoin, vine cu beneficii secundare pentru utilizatorii de zi cu zi. De exemplu, urmărirea retragerilor din portofelele unui schimb poate să îi ajute să fie cu ochii pe escrocii care se pregătesc să fugă.
În cazul banilor, transparența blockchainul poate să devină un bug, inclusiv pentru cetățenii care respectă legea.
