MCoin – oportunitate sau teapa. De fiecare dată când omul face o capcană de șoareci mai performantă, natura vine cu un șoarece mai inteligent. Cam așa se întâmplă și în cazul schemelor care se pretind a fi criptomonede și care nu încearcă altceva decât să bage cât mai adânc mâna în buzunarele oamenilor. Există câteva date arhi-cunoscute despre cum poți să identifici o țeapă din lumea monedelor digitale. Pe frontul opus, avem însă ”țeparii” care țin cu tot dinadinsul să le arunce praf în ochi clienților, cu contra-argumente fabricate.

Ca să ilustrez mai bine, voi da exemplul MCoin.

MCoin este o monedă digitală care de un an de zile se căznește să facă valuri în media mainstream și să convingă românii să le dea bani, în speranța că în curând se vor îmbogăți. Cei care au un al șaselea simț pentru monedele scam știu deja care sunt șansele de reușită ale MCoin. Pentru ceilalți, care încă se întreabă dacă e cazul să investească în promisiunile MCoin, avem un avertisment. Măsurați de două ori înainte să tăiați o dată.

Cum se promovează MCoin

Un produs bun se vinde de cele mai multe ori singur. Nu este și cazul MCoin, care caută să își facă publicitate pe toate canalele cu informații false.

Dacă urmăriți GoanaDupăBitcoin de mai multă vreme, atunci cunoașteți deja rețeta de marketing a acestor monede. Se declară frați de sânge cu bitcoinul și i se urcă în cârcă, în speranța că pot împrumuta ceva popularitate de la moneda creată de Satoshi. Nu spun însă cuvintele cheie pe care așteptăm să le auzim de la orice monedă legitimă. Open source. Minare transparentă, dacă nu descentralizată. Listare la schimburi consacrate.

Mie personal îmi este neclar ce are în comun o monedă ca MCoin cu bitcoinul. Da, protocolul open-source al monedei bitcoin poate fi preluat de oricine oricând, și folosit ca un șablon pentru alte afaceri. Asta face și MCoin. Schimbările făcute la protocolul de bază sunt însă în punctele importante, care țin de transparență. Cu alte cuvinte, MCoin este o informație care îți este trimisă în calculator, care nu are nici o utilitate și pe care nu o poți vinde la rândul tău. Ai putea la fel de bine să cumperi apă de ploaie, după care să te muncești să îi convingi pe alții să o cumpere de la tine și să speri că ești destul de convingător.

Asta este întrebarea cheie pe care ți-o pui atunci când te căpătuiești cu o monedă digitală. Ce faci cu ea odată ce a ajuns în calculatorul tău? Cui poți să o dai mai departe și ce primești la schimb pentru moneda respectivă?

Praf în ochi

Presa mainstream vuia în 2015. Pentru prima dată în România, cineva a cumpărat o casă în moneda digitală MCoin.

Ce înseamnă asta? Înseamnă că MCoin are o utilitate, nu-i așa? Că are valoare pe piață. În plus, formula de promovare atinge un punct nevralgic al românului de rând – dorința fierbinte de a fi proprietar de casă. Și dacă în lei nu ți-o poți cumpăra, atunci iată că o poți cumpăra în MCoin, ba chiar la un preț mai avantajos. Vânzătorul e foarte mulțumit și cu siguranță se va îmbogăți peste un an sau doi, iar cumpărătorul își realizează visul oricărui român – o casă cochetă, modernă, pentru care nu trebuie să plătească chirie sau rate.

Iată deci câte puncte importante de convingere se ating, cu o singură știre de 400 de cuvinte:

1. Mcoin este o monedă legitimă pentru că are valoare pe piață. Este acceptată la schimb pentru un produs.
2. Nu este vorba despre orice produs, este vorba despre un produs valoros. Mai exact, despre acel produs valoros la care nimeni nu ar renunța pe degeaba (nu vorbim aici despre un ceas stricat) și pe care toți ni-l dorim.
3. O casă nu se poate vinde decât cu un contract notarial, deci, iată, o autoritate de necontestat a legitimizat MCoin.

Unde stă țeapa?

Faptul că două persoane au hotărât să facă o tranzacție între un produs și o sumă de monedă digitală nu înseamnă că moneda respectivă este legitimă.

Da, blockchainul permite o sumă de operațiuni de stocare, transmitere și înregistrare a unor tranzacții. Cei care înțeleg ceva mai bine blockchainul știu deja că pe acel blockchain, în loc de fise digitale, se poate transmite absolut orice. Există canale de chat cripate bazate pe blockchain prin care nu transmiți altceva decât mesaje scrise, vocale sau video, încercări de contracte smart, înregistrarea drepturilor de autor, ba chiar și un certificat de naștere înregistrat pe un blockchain. Nu orice date stocate și transmise pe blockchain au valoare monetară.

Practic, pe blockchainul MCoin s-au transmis niște informații de tipul Matei Danci a primit de la Gelu Roman suma de X MCoin. Blockchainul nu garantează că acei MCoin valorează ceva pe piață, ci doar că au fost tranzacționați de la o persoană la alta.

Notarul nu este o autoritate care poate să legitimizeze o monedă sau să stabilească cât este de corect schimbul. Din punctul lui de vedere, poți foarte bine să vinzi un apartament pe bani de Monopoly, atâta timp cât se îndeplinesc niște condiții. În primul rând, trebuie să ai un dosar cu actele necesare tranzacției. În unele cazuri, printre ele se numără și un certificat cum că te afli în deplinătatea facultăților mentale. În al doilea rând, tu trebuie să evaluezi acel apartament și în banii fiat recunoscuți de Banca Centrală. Poți da la schimb o casă pentru un apartament, două mașini și un abonament la piscină? Desigur. Întâi trebuie însă făcută o evaluare a valorii tranzacției, pentru ca notarul să primească taxele aferente.

La fel s-a întâmplat probabil și în cazul acestei tranzacții. Părțile s-au înțeles asupra faptului că acea sumă de MCoin valorează o anumită sumă în lei românești. Notarul nu are rol de judecător să decidă el dacă schimbul este sau nu corect. El trebuie doar să se asigure că părțile implicate sunt mulțumite, că pricep documentul pe care îl semnează și că sunt informate și capabile să ia astfel de decizii. Orice altă problemă care poate apărea între părți se rezolvă în justiție, dacă este cazul.

Așadar, notarul în cauză nu a validat moneda MCoin. A validat faptul că cei doi știu ce implică acel contract de vânzare-cumpărare.

Aici, lucrurile devin interesante. Gelu Roman și Matei Danci au căzut de acord să facă o tranzacție. Casă contra MCoin.

Gelu Roman este, conform profilului de LinkedIn, manager pe consultanță la ByXpress.

„Mcoin este susținută de o comunitate, ByXpress, o rețea, o platformă de afiliere care va fi lansată oficial pe 23 mai” spune ”reprezentantul companiei în țara noastră” într-un interviu apărut pe site-ul Money.ro.

Matei Danci are și el o titulatură de administrator de guvernare, tot la ByXpress. Cu alte cuvinte, doi administratori din cadrul rețelei MCoin au hotărât să facă o tranzacție care implică moneda MCoin și care are rolul de a arăta că este vorba despre o monedă în care oamenii au încredere. Care oameni? Administratorii rețelei, care au de câștigat de pe urma unei false legitimizări a acesteia.

Adică, ei vor să vă transmită că da, este posibil să cumperi apartamente și case pe MCoin, deci moneda lor are valoare pe piață. S-a mai făcut o astfel de tranzacție bazată pe MCoin în țară sau în lume? Au mai adoptat și alții moneda MCoin în afară de cei doi, care evident au interesele lor și care au făcut tot posibilul să trâmbițeze succesul în media? Nu. Ar mai vinde ei, personal, alte produse pentru MCoin doritorilor? Povestea asta îmi aduce aminte de vrăjitoarea din Albă ca Zăpada. In care mușcă din jumătatea neotrăvită de măr și apoi îți garantează că mărul e bun.

Bun. Totuși, o tranzacție s-a făcut, deci casa respectivă a trecut de la un proprietar la celălalt pe o sumă de MCoin. Dacă sunteți obișnuiți să vă puneți întrebări suplimentare, atunci gândiți-vă. Este cumva posibil ca în toată schema, prin mâinile celor doi să fi trecut și niște bani adevărați, cu valoare pe piață? Cu siguranță. Ce aleg să spună ei în câteva articole bine indexate de Google este decizia lor. Cert este că, în lumea reală, nici o casă nu s-a cumpărat și nu s-a vândut doar pe MCoin.

Îngrijorător…

…este faptul că autoritățile nu s-au autosesizat și nu au identificat o schemă de spălare de bani. Cei din comunitatea bitcoin au tras imediat o concluzie clară ca lumina zilei. MCoin nu are valoare pe piață. Doi oameni care s-au înțeles să promoveze o monedă creată din praf și vise nu garantează o piață solidă. Atunci când hotărâți să acordați încredere unei monede, căutați-o la exchange-uri. Vedeți câte companii cu vechime sunt dispuse să vă dea bani peșin pe moneda respectivă, la orice oră din zi sau din noapte. Este moneda respectivă listată pe un schimb de valută digitală independent? În cazul MCoin, NU.

…mai este și faptul că presa a luat povestea ca atare și a diseminat o informație de pe urma căreia niște indivizi își îngrașă conturile. Este adevărat că nici autoritățile nici presa mainstream nu au o înțelegere în profunzime a criptomonedelor. În tot hățișul de informații, este greu să le identifici pe cele corecte. Vorbim despre o tehnologie nouă, greu de priceput, iar cei care crează monede scam speculează acest lucru. Împănează la rândul lor informațiile cu un limbaj greoi, făcut să deruteze. O astfel de știre este relativ banală, nu trezește instantaneu spiritul de investigator al jurnalistului.

Pentru cei pasionați de bitcoin însă, cel mai alarmant este faptul că aceste scheme făcute să îi păcălească pe oameni se folosesc de numele bitcoin și de tehnologia blockchain. Blockchainul este open-source și oricine poate să îl folosească ca piesă de construcție în propria schemă. Acest lucru nu prezintă în realitate nici o garanție.