Conceptul de masternode-uri și-a demonstrat popularitatea în rândul cripto-entuziaștilor, dar poate fi relativ greu de înțeles pentru noii veniți. Așadar, ce este și cum funcționează?
Din punct de vedere tehnic, un nod este un dispozitiv care poate participa la o rețea și poate ajuta la menținerea acesteia. Există mai multe tipuri de noduri, printre care se numărăr light clients, full nodes și masternodes.
Light clients de exemplu au o capacitate mică și pot să stocheze și să acceseze numai anumite părți ale rețelei. Nodul complet poate descărca cu ușurință întreaga rețea.
Masternode-urile sunt semnificativ diferite de cele două, deoarece pot efectua diverse acțiuni specializate. Practic, au mai multă responsabilitate și autoritate în cadrul rețelei, ocupându-se uneori de sisteme de validare a tranzacțiilor sau de hub-uri de guvernare.
În rețelele de criptomonede, masternode-uri sunt înființate de membrii comunității pentru a sprijini rețeaua aleasă. Un alt motiv major sunt beneficiile financiare ce pot fi obținute din rularea acestora.
Înființarea unui masternode necesită resurse importante și cunoștințe tehnice, deoarece procesul poate fi complex.
Cea mai comună caracteristică a majorității configurațiilor de tip masternode este nevoia de a stoca cantități mari din criptomoneda nativă a rețelei. Așa numitul Proof-of-Stake este o metodă de a asigura corectitudinea activității, deoarece majoritatea acestor rețele folosesc acest mecanism de consens.
Tokenurile și criptomonedele puse ca miză pentru crearea de masternode-uri nu pot fi utilizate de deținătorul acestuia.
Alte resurse necesare sunt spațiul de stocare, un server de capacitate mare care va deservi nodul, o adresă IP dedicată și altele, în funcție de tipul de criptomonedă.
De la Dash la 500 de alte tokenuri
Conceptul de masternode își are originea în rețeaua Dash, care se numea Darkcoin la vremea respectivă. Acest tip de noduri a fost inițiat pentru a susține o actualizare specifică care a făcut posibilă tranzacțiile instant. Ele facilitau și caracteristica Privatesend, care permitea secretizarea tranzacțiilor și a contribuit la popularizarea acestei criptomonede. Nodul a fost conceput cu un model de stimulare pentru a atrage participanți voluntari din partea comunității Dash.
Cei care erau dispuși să instituie un masternode aveau un rol mai important în rețea, un privilegiu pe care îl folosesc prin intermediul sistemului de votare.
Conceptul a avut un succes semnificativ, fiind utilizat ulterior și de alte proiecte. Stimulentele variază de la o rețea la alta, însă majoritatea includ două aspecte – dreptul de vot și o recompensă financiară.
În prezent există mai mult de 500 de proiecte cripto care au masternode-uri ca parte a rețelei lor.
Avantaje și dezavantaje
Demersul de creare a unui masternode este complex și necesită înțelegerea avantajelor și dezavantajelor pe care le include.
Așadar, este necesară deținerea unei cantități considerabile de tokenuri la care nu veți avea acces ulterior. Scopul acestei cerințe este să se asigure bunele intenții, deoarece un masternode poate genera daune semnificative. Dacă se acționează negativ, miza poate fi pierdută.
În acest fel, miza servește drept avantaj și dezavantaj, deoarece asigură securitatea rețelei fără a permite proprietarilor să utilizeze aceste criptomonede pentru altceva.
Majoritatea rețelelor recompensează rularea de masternode-uri cu recompense de bloc, care îi ajută să acopere costurile de rulare. Cu cât functionează mai mult timp, cu atât aceste recompense cresc, iar spre deosebire de mize, profiturile pot fi utilizate de proprietari.
Un alt avantaj este că în timp, prețurile criptomonedelor folosite ca miză cresc. Practic, proprietarul unui masternode va avea un depozit de economii de care se poate bucura mai târziu.
De asemenea, un masternode oferă abilitatea de a participa la proiecte și de a lua decizii care vor influența viitorul rețelei. În plus proprietarii ajung să învețe foarte multe despre blockchain și rețelele cripto deoarece rularea acestuia necesită expertiză.
Argumente contra masternode-uri
Cea mai mare problemă pe care oamenii o au cu conceptul de masternode se bazează pe argumentul că necesită prea multe resurse. Din acest motiv, barierele de intrare ar putea reprezenta un început de centralizare a proiectului.
Descentralizarea este un aspect central al conceptului de criptomonede, deoarece asigură niveluri mai înalte de securitate. Deoarece sunt necesare o mulțime de resurse și cunoștințe de specialitate pentru a rula cu succes un masternode, nu oricine poate să o facă.
Există îngrijorarea că actorii răi ar putea prelua controlul asupra rețelei, cel puțin în teorie. Acest lucru este relativ similar în concept cu un grup de mineri necinstiți care ar putea încerca să realizeze un atac de 51%.
Cu toate acestea, șansele ca acest lucru să se întâmple sunt foarte mici, deoarece proprietarii de masternode-uri riscă să piardă nu numai recompense bloc, ci și miza lor. Mai mult decât atât, un singur proprietar nu va putea să facă prea mult, ceea ce înseamnă este necesară asociarea unui număr mare de masternode-uri pentru a dăuna rețelei. O astfel de acțiune este improbabilă.
Selectarea rețelei pentru implementarea unui masternode
Nu există nici un răspuns predefinit la întrebarea ”în ce rețea să deschid un masternode?”. Selecția ar trebui să se facă pe baza criteriilor economice și emoționale.
Există proiecte care ar putea oferi recompense semnificative, dar care să necesite de asemenea investiții majore. Unele rețele mai mici pot oferi o rată de profit mai mare deoarece necesită o investiție inițială mică.
Trebuie de asemenea luat în considerare faptul că un proiect cripto poate eșua și se pot pierde toate tokenurile puse ca miză.
Până la urmă, este o decizie pe care fiecare cripto-entuziast ce dorește să se implice în acest demers să o ia pe cont propriu.