Să începem cu un fapt bine-cunoscut. Aranjamentele Interbank durează câteva zile să fie procesate din cauza reglementărilor și a infrastructurii cu intermediari în mai multe partide.

Acest lucru este acceptat ca o provocare pe care blockchainul ar putea să o rezolve. Fiecare segment al ecosistemului de piețe de capital global din ziua de azi se pregătește pentru un fel de salt pentru a rezolva fricțiunea adreselor în ciclul de viață al acordurilor.

Câteva dintre aplicațiile studiate în ziua de azi ar fi:

• Obligațiunile
• Administrarea colaterală
• Derivativele
• Piețele over-the-counter
• Schimburile
• Împrumuturile sindicale
• Piețele de recumpărări
• Securitățile înregistrate și neînregistrate
• Bonurile de depozite

Fie că este vorba de radio-șanț sau de muncă reală, cei mai mulți deținători de acțiuni și participanți care oferă acestor piețe funcționalități și-au declarat interesul față de tehnologia blockchain.

Cu toate acestea, ne rămân unele întrebări legate de abordarea lor. De exemplu, deși am auzit de o gamă de teste blockchain din partea unor bănci mari, încă nu am văzut un impact în lumea reală.

Fără acest lucru, trebuie să ne punem întrebarea – este vorba despre o dezagregare reală sau doar îmbunătățim puțin lucrurile? Pe mai departe, care este rolul reglementărilor în lubrifierea acestui nou pas în evoluție?

Căutarea răspunsurilor

Varietatea autorităților de reglementare a serviciilor financiare din întreaga lume ar putea să fie mai ceva decât gama de arome de înghețată. Mai bine de 200 d astfel de corpuri există în 150 de țări, iar multe dintre ele ar putea să pună ochii pe blockchain și să exploreze felul în care abordăm regulile pentru a acoperi noua tehnologie.

Imaginați-vă, dacă fiecare dintre aceste corpuri legislative ar emite propria variantă de reglementări blockchain, fără să se coordoneze și fără să țină cont de implicațiile complete ale politicilor. Nu doar că s-ar instaura o dezordine, dar este posibil ca tehnologia blockchain să fie pusă în lanțuri ca rezultat al confuziei ce ține de reglementare.

Comisarul CFTC (Comisia de Tranzacții de Bunuri Viitoare din SUA), J. Christopher Giancarlo, a subliniat această problemă în timpul unui discurs ținut la conferința din 29 martie organizată de DTCC.

Acesta a spus:

”Această investiție se confruntă cu pericolul ca atunci când va apărea reglementarea, va veni din zeci de direcții diferite cu restricții diferite care să blocheze dezvoltarea tehnologică înainte ca aceasta să ajungă să dea rezultate”

Când a apărut internetul, guvernele și autoritățile au fost destul de înțelepte să nu îl reglementeze prea curând – alegere care a contribuit la creșterea sa pe termen lung. Realitatea cu care se confruntă serviciile financiare este că, din nou, vor ajunge la mila autorităților când vine vorba de tehnologia blockchain.

Ar putea să se ajungă la situații surprizătoare dacă reglementările nu țin pasul cu tehnologia sau cu dezvoltarea socială. Să privim către cazul Uber care se luptă cu reglementări vechi de 50 de ani făcute pentru cartelurile de taximetrie, și la dificultatea de a aduce la zi aceste reglementări împotriva monopolului industriei de telecomunicații.

Băncile se alfă între ciocan și nicovală. Blockchainurile sunt globale dar o mare parte din climatul regulatoriu din ziua de azi a forțat inovația să se concentreze pe deservirea nevoilor locale mai degrabă decât cele globale.

Legalizarea tranzacțiilor blockchain

Reglementările oferă un grad de protecție, dar ar putea să fie de asemenea kryptonita blockchainului.

Pentru ca interacțiunile dintre afacerile bazate pe blockchain să ajungă la utilizare la scară largă, tranzacțiile procesate pe blockchain trebuie să fie recunoscute ca legătură legală și acceptabilă în cerințele existente de supunere la reglementări.

Acest lucru ar putea să implice revizuirea regulilor de păstrare a registrelor, sau cel puțin să asigure că noile reglementări nu pun frână în mod direct instituțiilor să utilizeze blockchainul pentru a rula astfel de tranzactii bitcoin.

Cel puțin, ar trebui implementate reguli care le permit să experimenteze cu această tehnologie și care continuă să arate noile lor capabilități – să învețe unde pot conduce.

Putem deja vedea exemple de acest lucru în mai multe jurisdicții care caută să creeze așa-numite ”sandboxuri” (un fel de terene de joacă) pentru inovație.

O rețea mai bună inter-bancară?

Fiecare instituție financiară își are propriul sistem patentat și fiecăreia i se cere să folosească rețele private pe care le controlează pentru a muta banii pe care îi administrează. Această meșă de complexitate cu siguranță că nu ajută la administrarea rapidă a tranzacțiilor.

Prin puterea viziunii aduse de un registru unic, tehnologia blockchain pune sub semnul întrebării ideea că instituțiile financiare pot continua să depindă de sisteme patentate care le distanțează unele de altele. Această idee a unei căi de audit mai omogene și mai transparente de tranzacții globale poate să ofere o vedere unică și riscuri mai mici.

Testul final este rularea tranzacțiilor fără un intermediar central.

Verificarea identității și validarea contrapartidei poate fi făcută într-o manieră P2P pe blockchain și este metoda de preferat pe care organizațiile încearcă să o perfecționeze. Deja mai multe teste blockchain și dovezi de concept și-au demonstrat capabilitățile.

Pot serviciile financiare să taie cordonul ombilical și să favorizeze tranzacțiile P2P? Tehnic vorbind, răspunsul este da. Dar există o dilemă – băncile nu vor să schimbe sistemul bancar.

Mai degrabă startupurile sunt cele care vor să schimbe sistemul bancar. Și dacă blockchianul poate schimba felul în care aceste instituții interacționează, reconcilierea pozițiilor va fi interesantă de urmărit.

Sursa – CoinDesk