Token Fest de la San Francisco de săptămâna trecută a fost cu adevărat un festival. Au curs cocktailurile la petrecerea VIP și înainte de deschidere. A doua zi de dimineață, o trupă de mariachi și una de dansatori cu costume elaborate au condus primul val, în total cu 1800 de participanți, în teatru. Aici, s-a povestit despre felul în care, în ciuda riscurilor pe care le aduc reglementările și a unei corecții serioase de preț la majoritatea activelor, proiectele cu jetoane și campaniile ICO de strângere de fonduri încă sunt pe val.
Chiar dacă oamenii care și-au pierdut și cămașa de pe ei în timpul bulei dot-com nu o să fie de acord cu ideea, fenomenul ”pets.com”, bula dot-com de la final de mileniu a fost un eveniment constructiv. Putem să aplicăm aceeași gândire optimistă la bula criptomonedelor de acum. Da, este o bulă. Oamenii o să piardă bani. Nu încercăm să răspândim isterie.
O metodă de a vedea bula de acum este prin lentila lui Carlota Perez, teoreticiana din Venezuela care a scris despre interacțiunea dintre tehnologie și piețele de capital, într-o carte influentă numită „Revoluția tehnologică și capitalul financiar – dinamicile și bulele epocilor de aur”. Aceasta a concluzionat că bulele – și prăbușirea lor inevitabilă – sunt o schemă integrală, de fapt necesară, a dinamicii economice prin care tehnologiile transformaționale prind rădăcini în societate.
Specula este un acompaniament inevitabil în perioadele de transformare tehnologică. De fiecare dată când noua tehnologie vine cu o promisiune acceptată la scară largă care redefinește aspecte de bază ale funcțiilor economice, oamenii încep să arunce cu bani.
La fel a fost și cu apariția căilor ferate, cu electricitatea și cu Internetul. Acesta din urmă s-a manifestat sub forma bulei dot-com. E un lucru care se întâmplă pentru că nimeni nu pricepe cum noul model o să se desfășoare. Nu au încă o idee despre care vor fi câștigătorii. Sunt însă de acord că se petrece ceva important. Așadar, societatea se implică colectic în aceste speculații.
Același lucru se întâmplă probabil și acum.
Vestea bună este că bula criptomonedelor este, din unele puncte de vedere, confirmarea că tehnologia are un potențial uriaș, chiar dacă este prea tânără pentru lansarea majoră în economia mainstream.
Partea proastă pentru cei care au investit în monede de speculă – mulți dintre cei ce citesc articolul, fără îndoială = este că bula s-ar putea să se fi spart. Asta înainte să putem să scoatem la iveală potențialul său.
Bula dot-com este informativă. Cele mai sofisticate analize ale evenimentului recunosc cât de mult a contribuit la dezvoltarea Internetului.
O nouă infrastructură
Tot acel capital ieftin, inițial investit în proiecte subdezvoltlate și praf în ochi – pets.com, boo.com, webvan și așa mai departe – a ajutat să plătească infrastructura pe care a fost construit mai târziu Internetul.
Banii aceștia au plătit pentru cablurile de fibră optică. Au intrat în R&D și în tehnologia mobilă 3G și au finanțat centre de date masive. Toate aceste „chestii” erau atunci disponibile, la preț super-redus, pentru dezvoltatorii care voiau să lucreze cu ele după spargerea bulei. A permis toate tehnologiile care au venit după. Telefoanele smart, rețelele sociale, căutările algoritmice, serviciile de cloud, piețele electronice, big data etc. Economiile de partajare și platformele au făcut posibilă această infrastructură.
Se poate ca același lucru să se întâmple acum. Doar că nu construim o infrastructură fizică. Construim una socială.
Jetoanele sunt parte a acestei manii a investițiilor pentru ICO-uri și motivează formarea unor rețele de colaborare pentru dezvoltatori și antreprenori. Împreună, vin cu noi idei, fiecare o nouă iterație a uneia precedente. Aceste idei vor da o formă economiei descentralizate a viitorului.
Este important de spus că aceste idei sunt codate în software open-source pe care toată lumea poate să îl acceseze. La fel cum Satoshi Nakamoto a construit bitcoinul pe o serie de tehnologii pre-existente – criptografie cu chei publice, arborele merkle, hashcash și ddesign de sistem peer-to-peer – tot așa viitorii dezvoltatori vor putea să ia piese din acest cod open-source care le plac și să facă niște tehnologii compozit.
Codul este o schelă publică. Se construiesc multe lucruri chiar acum.
Puțini ar fi putut să prezică modelul de afaceri care a ridicat titanii de după bula dot-com: Amazon, Google, Facebook, Apple, Netflix, Uber și așa mai departe. Asta e frumusețea codului open-source. Platformele extensibile. Sunt baza pe care tehnologiile următoare vor putea să fie implementate și să înflorească.
Acum putem să aplicăm creativitate fără limite pentru următoarea etapă, după ce am pus atâtea straturi la platformele open-access. Ne putem imagina super-structuri descentralizate, în care behemoții centralizați ai Internetului trec pe locul doi iar modelele lor care au pus gheara pe date devin redundante.
Nu avem de unde să știm cine va câștiga în economia descentralizată a viitorului. Structura pentru acele idei se pune însă chiar acum. Se merită să sărbătorim acest lucru.