Directorul executiv de la JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a apărut la știri săptămâna trecută, după ce a criticat dur bitcoinul. Să-l întrebi pe un director de bancă ce crede despre bitcoin este ca și când l-ai întreba pe directorul de la poștă ce părere are despre e-mail.

Într-o lume perfectă, Dimon ar vorbi despre motivele pentru care oamenii folosesc criptomoneda, pe lângă pericole, și ar explica și cec fac cei de la JPMorgan pentru a le oferi clienților avantajele cu care vine bitcoinul, doar că într-o manieră mai sigură. În loc să facă asta, Dimon critică inovația, spune că este vorba despre o  excrocherie și amenință că îi va concedia pe angajații care fac trading de bitcoin.

Preconcepții despre ” febra lalelelor ”

Dimon a comparat bitcoinul cu lalelele. Comparația este destul de precisă, deși nu în felul în care a gândit-o el. Ce știu oamenii, în cultura populară, despre febra lalelelor în Olanda  din secolul 17 este ce a apărut în cartea lui Charles Mackay, ”Amăgiri ieșite din comun și nebunia mulțimilor”, scrisă și publicată 200 de ani mai târziu. Mackay a conundat două ere distincte. Acesta povestește cum că în 1610 se plăteau prețuri foarte mari pentru bulbi individuali. Ceea ce le nu și-a dat seama este că oamenii nu plăteau acele sume exorbitante pentru o singură floare, ci pentru întregul material de reproducere – sau  o parte semnificativă – de noi varietăți populare de lalele. Oamenii au continuat să plătească sume mari, ajustate la inflație, pentru bulbi noi de lalele și crini, până astăzi.

O jumătate de secol mai târziu, piața de future a crescut în jurul intereselor fracționale, la prețuri mici, pentru bulbii obișnuiți de lalele.  În Europa pre-modernă, profiturile din investiții erau foarte mari, de 20-30% pe an, cu investiții mici. Legea și obiceiurile  nu permitea însă celor care nu erau în clasa comercială să profiite de ele.

Accidental, Olanda a creat o breașă permițând contracte pentru acțiuni fracționale pe piața lalelelor, pentru a ajuta industria. Era nevoie de aceste contracte pentru că prețul bulbilor noi era mai mare chiar decât și-ar fi permis indivizii bogați. Prin 1630, oamenii de rând au descoperit că aceste contracte puteau să servească ca bani pentru a susține afacerile și investițiile. Aceste contracte au fost mai târziu monetizate, așa cum se întâmplă cu toate bunurile folosite ca bază de activitate monetară. Asta înseamnă că valoarea lor s-a distanțat de utilitatea produsului și a fost determinată de cerere și ofertă pentru servicii monetare.

Până în 1637, contractele pentru acțiuni fracționale la bulbii de lalele au crescut de 20 de ori față de prețul bulbilor  în sine. Acecst lucru reflecta explozia activităților economice pe carele stimulau. În februarie 1637, piața s-a prăbușit. Șase săptămâni mai târziu era scoasă în afara legii.

Problemele pe care le rezolvă bitcoinul

Cam l-a fel s-a întâmplat cu bitcoinul. Oamenii au încecput să îl  folosească în 2009 pentru că rezolva probleme ale sistemului bancar existent – inflație, expropriere, taxe, restricții de utilizare, represiune financiară și comisioane (mai ales pentru tranzacții mici sau transfrontaliere). Valoarea economică a acestor servicii este valoarea de bază din spatele bitcoinului. În aceași măsură, aceasta era valoarea bulbilor de lalea în contractele future.

Bitcoinul însă a fost monetizat iar valoarea sa depășește valoarea de utilizare curentă în tranzacții. Acum, valoarea este bazată pe proiecțiile nevoii de protecție a cetățenilor și a problemelor pe care le rezolvă. Dacă asta este o fraudă, atunci toți banii sunt fraudă.

Dimon a continuat prin a spune că guvernele ar suprima bitcoinul pentru că le place să controleze propria politică monetară. Este o obiecție bizară. Se pare că se presupunen că bitcoinul va crește cu mult în valoare, pentru că trebuie să crească pentru a avea importanță pe piața financiară.

Un motiv mai bun pentru ca guvernele să suprime criptomoneda este că e mai ușor pentru oameni să scape de taxe și reglementări. Multe din avantajele criptomonedei din punctul de vedere al utilizatorului sunt de fapt dezavantaje pentru cei care vor să controleze utilizatorul. Banii fiat sunt o unealtă mult mai bună pentru evaziunea fiscală, și nici un guvern nu i-a interzis. Nici nu au încetat să îi printeze.

Nici cele mai represive guverne nu au luat mmăsuri eficiente împotriva criptomonedelor. Orice încercare de a le interzice le face automat mai valoroase.

Prăbușirea lalelelor

Să zicem că valoarea bitcoinului se prăbușește, la fel ca lalelele, fie de unul singur sau din cauza guvernelor. Problemele pe care criptomonedele le rezolvă nici nu vor dispărea nici nu se vor prăbuși. Oamenii vor continua să urmărească inovația tehnologică pentru a îmbunătăți serviciile financiare. În final cei care câștigă ar putea să fie instituțiile financiare care inovează, sau participanții noi. Cu siguranță că nu vor fi însă instituțiile financiare care le interzic angajaților să folosească bitcoinul și care își ridiculizează clienții.

Reacția nu este ieșită din comun și am mai văzut-o la afacerile tradiționale atunci când se lovesc de competitori. Este totuși dezamăgitoare, venind de la un reprezentant al unui serviciu financiar de succes, în secolul 21.

Altă ironie este că acceste povești pun toate accent pe valoarea fantastică a bulbilor de lalele, și justifică numele varietății – un mire refuză o zestre somptuoasă pentru un singur bulb ”ginere”, un proprietar de tavernă își dă afacerea de succes pe un bulb ”tavernă”, un crescător de lalele se sinucide după ce și-a dat seama că a vândut un bulb de lalea neagră pentru mai puțin decât valora. Toate sunt povești ficționale care făceau publicitate, într-o perioadă în care analfabetismul era răspândit. Faptul că aceste povești au fost spusemai departe și au supraviețuit peste timp arată cât de mult succes aveau bulbii și câți bani câștigau cei care plăteau prețuri mari. Dacă judecăm ”febra lalelelor” după aceste povești, e ca și când am analiza economia secolului XX după melodiile din reclame.

De fapt, florile sunt singura afacere agriculturală consistentă din Europa.

Lorzii feudali, la fel ca socialiștii moderni, nu își doreau să îi lase pe oamenii simpli să se îmbogățească. Își doreau să păstreze toate resursele peste gradul de subzistență pentru a îndeplini scopurile statului.

Asta nu a fost o problemă, pentru că bulbii fizici trebuiau să fie în pământ o mare parte din an. Oamenii investeau pe termen lung și când aveau investiții la termen scurt. Acceptau contracte pentru a le cheltui. Valoarealalelelor era irelevantă până în luna mai, când obligațiunile erau lichidate.

Nu este clar dacă amenințarea cu acțiuni legale a fost cauza prăbușirii, sau dacă perturbarea financiară a dus la schimbări legislative.

Problemele pe care le rezolvă bitcoinul

Alte criptomonede sau bunuri cripto au fost introduse din 2008 și până acum, pentru a rezolva probleme în moduri diferite.

Baza pentru monedele fiat este că sunt folosite pentru a plăti taxele. Este nevoie de o bază pentru că valoarea economiei reale din spate este irelevantă. Important este ca ea să nu ajungă la zero. În cazul Silk Road de pildă, se cădea de acord asupra tranzacțiilor în dolar. Nici cumpărătorul nici vânzătorul nu erau interesați câți bitcoini reprezenta suma respectivă în dolar. Singura problemă ar fi fost dacă valoarea bitcoin ar fi fost zero.

Problema pe care o au acum băncile centrale este cum să facă să destindă politica monetară. Bitcoinul și alte alternative sunt metode de destindere. Dacă în viitor autoritățile vor vrea să contracte politica monetară, atunci s-ar putea să fie frustrați de faptul că tranzacțiile se mută către criptomonede. Încercările de a reduce tranzacțiile cu criptomonedă suntînsă exact tipul de politici care fac criptomonedele atractive pentru utilizatori. Dacă credeți că vor face  lucrul acesta, ați face bine să vă puneți bitcoin la conservă.

Aaron Brown via Bloomberg