Moneda Bitcoin – ├Än termeni foarte simpli, moneda digitala bitcoin este versiunea de bani a Internetului.

Bitcoin-ul este, la baza sa, un protocol criptografic, și de aceea i se spune cripto-monedă. Protocolul crează fragmente unice de proprietate digitală care poate fi transferată de la o persoană la alta. Practic, moneda digitala bitcoin este o formă asemănătoare cu aurul, aflată în mediul virtual.

Aurul este: rar, ob╚Ťinut printr-un consum de resurse ╚Öi energie uman─â ╚Öi acceptat la nivel global ca obiect de tranzac╚Ťie.

Moneda digitala bitcoin se bazeaz─â pe un protocol creat de Satoshi Nakamoto, un programator sau de un grup de programatori, care ╚Öi-a p─âstrat anonimatul. Meritul monedei bitcoin este acela c─â se supune unor legi economice fundamentale. La fel ca ╚Öi aurul, reprezint─â o resurs─â limitat─â care cere energie de minare pentru a fi scoas─â la suprafa╚Ť─â ╚Öi mai apoi pe pia╚Ť─â.

Practic, moneda digitala bitcoin se vrea a fi un înlocuitor pentru banii fiat emiși de Guverne și de bănci. Sa fie independent și aflat în totalitate sub controlul proprietarului.

Indrumar video despre Bitcoin!

Cum arat─â moneda bitcoin

Nu este vorba despre ni╚Öte bani fizici, printa╚Ťi sau fabrica╚Ťi. Vorbim despre informa╚Ťie produs─â de o ├«ntreag─â re╚Ťea de calculatoare independente. Care pot fi accesate de orice cet─â╚Ťean al oric─ârui stat, at├óta timp c├ót are acces la Internet. A╚Öadar oricine se poate conecta la aceast─â re╚Ťea, de pe orice calculator sau dispozitiv mobil, exact ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care ├«╚Ťi po╚Ťi deschide cont la o banc─â.

Principala diferen╚Ť─â fiind c─â nu e nevoie s─â ├«ndepline╚Öti nici un fel de condi╚Ťie sau s─â demonstrezi ├«n vreun fel c─â e╚Öti eligibil pentru a participa la pia╚Ť─â.

Cu alte cuvinte, moneda digitala bitcoin nu ÔÇŁarat─âÔÇŁ ├«n niciun fel, ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care nici banii de pe card cu care pl─âtim la cas─â nu au o form─â fizic─â, dar au un corespondent, undeva, care traduce informa╚Ťia de pe card ├«n bani. ├Än cazul monedei bitcoin, informa╚Ťia nu se traduce printr-un material fizic, aflat ├«ntr-un seif de banc─â. Ci printr-o ÔÇŁdovad─â de lucruÔÇŁ despre care vom vorbi mai t├órziu ├«n articol.

Moneda Bitcoin – Ideologie

├Än condi╚Ťiile ├«n care comunitatea este cea care sus╚Ťine economia, guvernul continu─â s─â fie cel care o reglementeaz─â. De multe ori gre╚Öit ╚Öi sub presiune din partea b─âncilor. Am v─âzut exemple ├«n istorie, unele dintre ele foarte recente. Guverne care printeaz─â bani cu nemiluita, sc─âz├ónd valoarea bancnotei ╚Öi cre├ónd infla╚Ťie. B─ânci care confisc─â banii clien╚Ťilor (a╚Öa cum s-a ├«nt├ómplat ├«n cazul crizei din Cipru). Crize economice cauzate de ├«mprumuturile mari pe care le-au f─âcut Guvernele ╚Öi pe care genera╚Ťii de cet─â╚Ťeni trebuie s─â le acopere. Toate acestea sunt doar c├óteva exemple de control al autorit─â╚Ťilor care dau peste cap economia. Uneori la nivel global, alteori doar la nivel de individ, dar de cele mai multe ori pe toate planurile.

Practic, ce ╚Öi-a dorit creatorul de la moneda digitala bitcoin este o descentralizare a economiei. F─âr─â o entitate central─â care s─â controleze fluxul de bani, pia╚Ťa se auto-reglementeaz─â natural.

Cine conduce?

├Än lumea de ast─âzi, c├ó╚Ťiva bancheri priva╚Ťi de╚Ťin, literalmente, to╚Ťi banii din lume. ├Äi de╚Ťin sub form─â de datorii. Fiecare dolar (sau fiecare denominare de moned─â) a fost la origini un ├«mprumut.
Chiar ╚Öi dolarii pe care credem c─â ÔÇŁi-am c├ó╚ÖtigatÔÇŁ ╚Öi care se afl─â ├«n conturile noastre bancare. ╚śi ace╚Ötia sunt ├«n proprietatea creatorilor lor. Toate ╚Ť─ârile din lume au datorii. Dar a╚Öa cum toate ╚Ť─ârile au datorii, cineva trebuie s─â fie cel care i-a ├«mprumutat. Cel care nu produce nimic, dar are autoritatea de a printa sau de a crea bani sub forma unui ├«mprumut.

Ace╚Öti bani artificiali au cauzat manipularea ╚Öi controlarea oamenilor. Astfel, de bun─â voie, ne punem toat─â productivitatea, toate produsele ╚Öi toat─â tehnologia ├«n slujba celor care au ├«mprumutat omenirea de la primii bani printa╚Ťi.

Metale pretioase

Dac─â v─â g├óndi╚Ťi ÔÇŁatunci am putea s─â ne ├«ntoarcem la metale pre╚ŤioaseÔÇŁ. ┬áAtunci pute╚Ťi s─â afla╚Ťi c─â oricum, ╚Öi acestea, se afl─â ├«n proprietatea b─âncilor. Fiecare gram de aur ╚Öi argint din rezervele na╚Ťionale sunt demult promise b─âncilor. Ba mai mult, nici m─âcar nu acoper─â ├«mprumuturile f─âcute.

Multe na╚Ťiuni au promis deja ├«ntre 150% ╚Öi 600% din rezerva de metale pre╚Ťioase, cu promisiunea c─â dac─â b─âncile decid s─â ├«╚Öi recupereze ├«mprumuturile, ace╚Ötia vor cre╚Öte taxele, vor printa mai mul╚Ťi bani sau pur ╚Öi simplu vor confisca proprietatea cet─â╚Ťenilor.

Cel mai important aspect care d─â siguran╚Ťa monedei bitcoin, o p─âstreaz─â descentralizat─â ╚Öi sub controlul proprietarului este faptul c─â este pseudonim─â, deci cu anonimitatea Bitcoin aproape perfect─â. A╚Öadar, este mai pu╚Ťin probabil ca aceasta s─â fie confiscat─â de institu╚Ťii sau autorit─â╚Ťi.

Tehnologia bitcoin are o valoare real─â cu poten╚Ťial de a avea control cu adev─ârat democratic asupra dreptului nostru. De a face schimburi comerciale, f─âr─â s─â fie asociat─â vreo datorie artificial─â cu acesta. F─âr─â datorie artificial─â, f─âr─â sus╚Ťinere cu valori percepute sau metale manipulate artificial. F─âr─â reglemen─âri artificiale, doar valoare real─â contra valoare real─â, ├«ntre oameni.

Cum sunt produ╚Öi bitcoin-ii ÔÇô protocolul bitcoin

O persoan─â sau un grup de persoane sub pseudonimul Satoshi Nakamoto a creat un protocol pe care l-a descris ├«n lucrarea sa numit─â ÔÇŁWhite PaperÔÇŁ. Acest protocol este ÔÇŁopen sourceÔÇŁ. Ceea ce ├«nseamn─â c─â oricine poate s─â ├«l acceseze, s─â ├«l studieze ╚Öi s─â ├«╚Öi aduc─â contribu╚Ťia la el. S─â fac─â modific─âri are nevoie de acceptul utilizatorilor.

Pe ├«n╚Ťelesul tuturor, protocolul permite oric─ârei persoane s─â mineze ╚Öi s─â tranzac╚Ťioneze valut─â electronic─â. Limita disponibil─â este de 21 de milioane de bitcoin-i. Sistemul este organizat ├«ntr-o re╚Ťea care poate accepta un num─âr nelimitat de participan╚Ťi conecta╚Ťi la internet. Ace╚Ötia mineaz─â folosind for╚Ťa de procesare (ini╚Ťial a propriilor calculatoare, dar mai t├órziu cu ajutorul unor aparate mai performante). Prin acest proces se schimba practic curentul electric consumat ├«ntr-o sum─â mai mic─â sau mai mare bani.

Minarea de Bitcoin

moneda bitcoin

Bitcoin-ii noi sunt genera╚Ťi de re╚Ťea prin procesul numit minare, iar minarea de bitcoin este f─âcut─â de aparate numite mineri. Acestea rezolv─â probleme de matematic─â folosind puterea de procesare. Minarea este un sistem distribuit consensual care este folosit pentru a confirma tranzac╚Ťiile ├«n a╚Öteptare, incluz├óndu-le ├«ntr-un ╚Öir de informa╚Ťie numit blockchain. ├Än acest fel, se impune o ordine cronologic─â a lan╚Ťului de informa╚Ťii care protejeaz─â neutralitatea re╚Ťelei. Pentru a se primi confirmarea, tranzac╚Ťiile trebuie s─â fie stocate ├«ntr-un block care se potrive╚Öte unor reguli de criptografie foarte stricte ╚Öi care va fi verificat de re╚Ťea. De asemenea, minarea creaz─â echivalentul unei loterii competitive. Care nu las─â indivizii s─â adauge prea u╚Öor mai multe block-uri consecutive ├«n re╚Ťea.

├Än acest fel, nici un individ nu poate s─â controleze ce este inclus ├«n blockchain sau s─â ├«nlocuiasc─â p─âr╚Ťi din acesta. Crerea block-ului reprezint─â dovad─â de lucru (date despre timpul ╚Öi consumul f─âcut).

White Paper

Iat─â cum este descris felul ├«n care ruleaz─â re╚Ťeaua, pe pa╚Öi, ├«n lucrarea lui Nakamoto:

  1. Tranzac╚Ťiile noi sunt transmise c─âtre toate nodurile
  2. Fiecare nod colecteaz─â tranzac╚Ťiile noi ├«ntr-un block
  3. Fiecare nod lucreaz─â s─â g─âseasc─â o dovad─â de lucru pentru block-ul s─âu.
  4. Când un nod a găsit dovada de lucru, emite un block către toate nodurile.
  5. Nodurile accept─â block-ul doar dac─â toate tranzac╚Ťiile din el sunt valide ╚Öi nu au fost deja cheltuite.
  6. Nodurile ├«╚Öi exprim─â acceptarea block-ului lucr├ónd la crearea urm─âtorului block din lan╚Ť, folosind hash-ul block-ului acceptat ca hash anterior.

Mai mult de atat

Tot în lucrarea lui Satoshi, acesta explică și de ce protocolul este sigur și imun la manipulări.

ÔÇŁRe╚Ťeaua pune un timbru de timp tranzac╚Ťiei f─âc├ónd┬áhashing (metod─â de criptare) ├«ntr-un lan╚Ť ├«n desf─â╚Öurare de dovezi-de-lucru bazate pe hash. Formeaz─â un raport care nu poate s─â fie schimbat f─âr─â s─â refaci dovada de lucru. Cel mai lung lan╚Ť nu doar c─â serve╚Öte ca dovad─â a secven╚Ťei de evenimente la care a fost martor, ci demonstreaz─â ╚Öi c─â a venit de la cel mai mare totalizator de putere de┬áprocesor. At├óta timp c├ót majoritatea puterii procesoarelor este controlat─â de noduri care nu coopereaz─â s─â atace re╚Ťeaua, vor genera cel mai lung lan╚Ť ╚Öi vor ├«ntrece atacatorii.ÔÇŁ

Cu alte cuvinte, metoda de protec╚Ťie a re╚Ťelei este un factor de timp ireversibil.

Care este valoarea monedei bitcoin

Întreaga economie modială divizată la 21 de milioane de bitcoin-i este egală cu posibila valoare reală a tehnologiei bitcoin. Această valoare este uimitoare, și coincide cu sute de milioane de dolari pentru o moneda digitala bitcoin.

Dar aceast─â valoare de ÔÇŁsute de milioaneÔÇŁ pentru un bitcoin este relativ─â. Este legat─â de ├«n╚Ťelegerea noastr─â ╚Öi de felul ├«n care evalu─âm valoarea. Dac─â ne uit─âm la dolar ca punct de referin╚Ť─â, atunci da, valoarea poten╚Ťial─â a monedei bitcoin va fi de sute de milioane de dolari. Dac─â ├«ns─â privim mai realist c─âtre valoarea faptului c─â putem s─â schimb─âm liber bunuri ╚Öi servicii de valoare real─â unul cu altul, atunci trebuie s─â stabilim ce ├«nseamn─â valoarea.

Care este valoarea real─â a unui lucru?

Valoarea naturala a 12 ou─â ╚Öi o p├ónie este aceea╚Öi ca acum 5000 de ani. ÔÇŁPre╚ŤulÔÇŁ ├«n orice moment din istorie este un aspect al percep╚Ťiei curente. Influen╚Ťat─â de conven╚Ťii asociate cu stilul de bani artificiali folosi╚Ťi la acel moment.

A╚Öadar, este posibil ca valoarea monedei bitcoin s─â fie cel pu╚Ťin egal─â cu, dac─â nu mai valoroas─â dec├ót, ├«ntreaga economie global─â. Odat─â cu tehnologia putem s─â acumul─âm la liber stocuri de valoare real─â. S─â le schimb─âm liber ╚Öi s─â r─âm├ónem f─âr─â datorii ca ╚Ťar─â ╚Öi ca individ at├óta timp c├ót vrem asta. Spre deosebire de bani, cre╚Öterea economiei bitcoin nu cre╚Öte ╚Öi datoria.

Moneda bitcoin – o moneda democratica

Moneda bitcoin este prima form─â cu adev─ârat democratic─â de bani din istorie. De aceea tehnologia are poten╚Ťialul s─â fie mult mai important─â dec├ót ├«ntreaga economie monetar─â, dar ╚Öi mai importanta. Moneda digitala bitcoin va elimina toate datoriile asociate cu orice por╚Ťiune a economiei pe care o va reprezenta ├«n cele din urm─â.

Nu spunem c─â moneda digitala bitcoin va ├«nlocui ├«n cur├ónd to╚Ťi bani, ci doar c─â ar putea ╚Öi c─â poate ar trebui s─â o fac─â, pentru c─â f─âc├ónd acest lucru putem ├«n sf├ór╚Öit s─â elimin─âm toate datoriile asociate cu por╚Ťiunea din economie pe care bitcoin-ul o reprezint─â.

Care sunt lucrurile de care depinde moneda digitala bitcoin

Banii depind de ├«ncrederea cu care sunt investi╚Ťi ╚Öi care este singurul factor care transform─â o h├órtie imprimat─â ├«ntr-o valoare. ├Äncrederea se traduce prin rata de adop╚Ťie, chiar ├«n lipsa unui cadru legislativ care s─â ├«l impun─â.

F─âr─â o instabilitate financiar─â semnificativ─â sau a sus╚Ťinere guvernamental─â, criptomonedele ca bitcoin au ╚Öanse mult mai mici s─â beneficieze de o adop╚Ťie la scar─â mare a╚Öa cum discut─â ╚Öi W. J. Luther ├«n lucrarea sa ÔÇťCryptocurrencies, Network Effects, and Switching CostsÔÇŁ. Instabilitatea financiar─â din ultima perioad─â a adus ├«ntr-adev─âr un grad mai mare de adop╚Ťie. Suficient c├ót s─â atrag─â aten╚Ťia autorit─â╚Ťilor financiare pentru a-l reglementa.

Nu sunt toate roz!

├Än acest moment, investi╚Ťiile ├«n criptomoned─â ├«n general au un grad mare de risc din cauza volatilit─â╚Ťii ╚Öi a manipul─ârii de pre╚Ť. O practic─â frecvent─â ├«nc─â din 2011 ├«n domeniul criptomonedei au fost schemele pump-and-dump. Prin care o un grup de persoane se folosea de toate mijloacele specifice pie╚Ťei pentru a cre╚Öte pre╚Ťul unei monede. Apoi s─â o v├ónd─â la un pre╚Ť mare ╚Öi s─â abandoneze conceptul cu totul.

Unele monede pot fi manipulate prin pre-minare. Ceea ce ├«nseamn─â c─â o moned─â este generat─â de fondatorul s─âu ├«nainte ca codul de minare s─â fie lansat pe pia╚Ť─â sau prin ni╚Öte scheme de design intern.

├Än general institu╚Ťiile bancare nu accept─â criptomonede ╚Öi nu ofer─â servicii pentru ele. Pe de alt─â parte studiaz─â tehnologia blockchain care se afl─â la baza lor.

Viitorul criptomonedei

Se pun ├«nc─â probleme legate de viitorul criptomonedei. In mare parte acesta depinde de cadrul legislativ ╚Öi de gradul de interes pe care ├«l vor avea guvernele s─â se desprind─â de Fondul Monetar Interna╚Ťional ╚Öi de vechile datorii. Pentru c─â au existat mi╚Öc─âri sistematice (v├órfuri de lance ├«n reglementare au fost p├ón─â acum Anglia, SUA, Australia, Olanda, Luxemburg ╚Öi Germania), nu se mai pune problema de schem─â piramidal─â sau pump-and-dump ├«n ceea ce prive╚Öte moneda digitala bitcoin.

R─âm├ón cu siguran╚Ť─â probleme de rezolvat. Dar mul╚Ťi dintre anali╚Öti recunosc c─â tehnologia pe care se bazeaz─â moneda digitala bitcoin are un viitor. C─â are capacitatea de a zdruncina sistemul, iar lucrul acesta depinde de comunitatea ├«n cre╚Ötere.

Moneda bitcoin nu a fost g├óndit─â ca un joc piramidal sau ca o schem─â de pump and dump. Tocmai pentru c─â exist─â o baz─â ideologic─â puternic─â ├«n spatele ei, care a fost sus╚Ťinut─â ╚Öi de evenimentele recente (criza economic─â global─â, criza din Cipru etc). S-au f─âcut investi╚Ťii serioase ├«n blockchain. Tehnologia este deja destul de r─âsp├óndit─â c├ót s─â nu se mai pun─â problema c─â se va pr─âbu╚Öi definitiv. R─âm├óne de discutat ├«ns─â ideea c─â regulile ar putea s─â curg─â de la baza piramidei ├«n sus. De aceea moneda bitcoin este cu siguran╚Ť─â o ocazie foarte bun─â de a ├«ncepe un nou capitol ├«n acest sens.